Leguma vândută de fermieri şi cu 80 de bani, dar care se dă la supermarket pe bani frumoşi: "De aia muncim, de aia ne sacrificăm"
Revoltă printre fermieri. Producătorii de la Matca, cel mai mare bazin legumicol din țară, se plâng că îşi dau marfa pe nimic. Pe castraveţi, de exemplu, nu primesc mai mult de un leu, în timp ce în pieţe şi supermarketuri costă şi de şapte ori mai mult. Autorităţile spun că după ce vor plafona preţul produselor româneşti, retailerii nu vor putea să ceară mai mult de doi lei pe kilogram.
De Ingrid Tîrziu la 30.05.2024, 20:33
Din disperarea de a-şi vinde marfa, producătorii din Matca au vândut-o chiar şi cu 80 de bani în urmă cu câteva săptămâni. Prea puţin pentru munca depusă toată iarna.
Preţul legumelor, de 8 ori mai mare pe raft
"Preţul care pleacă de la noi, de la producător şi preţul care se vinde la tarabă, către consumator este total diferit şi este exorbitant de mare. Ne străduim să producem şi nu avem acoperire", spune Tănase Pohrib, producător de castraveţi.
"Se aude că marfa noastră e de proastă calitate. Dacă asta e castravete de proastă calitate, nu ştiu ce să mai cred, uitaţi-vă si dumneavoastră, asta-i proastă calitate? Sunt cheltuieli foarte mari!", se plânge Nelu Panait, producător de castraveţi.
"De aia muncim, de aia ne sacrificăm"
Cine a refuzat să se asocieze ca să dea toată marfa vinde la kilogram în pieţe. Pe tarabe este plin de castraveţi proaspeţi în această perioadă. "Vine acasă şi ne dă un preţ de nu scoţi nici cheltuiala ta, nu mai spun că ar trebui să ai şi tu un venit. Că de aia muncim, de aia ne sacrificăm. Ne-ar conveni şi nouă să ne dea un preţ bun de acasă ca să nu mai venim la tarabă", spune Mariana, producător de castraveţi.
"Dacă la poarta producătorilor din Matca un kilogram de castraveţi se vinde cu un leu, în pieţe ajunge în medie la 6 lei pe kilogram, iar în hypermarketuri creşte la 8 lei", transmite Ingrid Tîrziu, reporter Observator. "Merită să cumperi din piaţă, lumea mai lasă la preţ", crede un român. "Mi se par preţurile mai bune ca la supermarket", spune un altul.
Asociaţia Producătorilor de Legume îi contrazice pe fermierii care îşi vând marfa la poartă. "Când ai un contract cu un market, trebuie să sortezi marfa, să o calibrezi, şi trebuie să uniformizezi lădiţele. El acolo vrea să-şi vândă integral marfa şi mare şi mică la un singur preţ. Producătorul să înţeleagă o dată pentru totdeauna: cu cât concentrează producţia într-un singur loc, cooperativă sau asociaţie, atât va avea un preţ mai bun", a declarat Vlad Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Legume.
Specialiştii spun că legea nu susţine asociaţiile de fermieri, pentru că nu avem suficiente depozite pentru păstrarea fructelor şi legumelor care merg în marile lanţuri de magazine. "Nu am găsit niciun fel de măsură luată foarte clar de Ministerul Agriculturii în acest sens care să vină în sprijinul producătorului român. Asociaţia în momentul în care adună cantitate mare de la fiecare producător, poate să acceseze fonduri europene să construiască un depozit", a precizat Dragoş Frumosu, preşedinte Sindalimenta.
Datele arată că peste o sută de tone de castraveţi de Matca ajung în supermarketurile din țările vecine, unde regulile sunt mai lejere, spun fermierii. România este de altfel în topul celor mai mari producători ai acestei legume în Uniunea Europeană.
