"Marea ieftineală" s-a transformat în "Marea păcăleală". După toate măsurile şi promisiunile Guvernului, inflaţia a rămas la fel pe august

Plafonarea adaosului comercial nu a încetinit scumpirile. Faţă de luna iulie, scăderile de preţuri la alimentele de bază sunt nesemnificative, arată datele oficiale. Iar micile ieftiniri sunt anulate oricum de alte creşteri de preţuri: cele ale medicamentelor, spre exemplu. Aşa se face că n-a scăzut nici inflaţia, aşa cum promitea chiar premierul, ci a rămas fix la acelaşi nivel.

• Planul lui Juraj Chintula de a-l asasina pe Robert Fico s-ar fi născut imediat după alegeri. Urmează 24 de ore critice pentru premierul slovac

După o lună şi jumătate în care adaosul comercial pentru alimentele de bază a fost plafonat, avem şi primele concluzii de la Institutul de Statistică.

Mădălina Chițac, reporter Observator: În luna august, comparativ cu iulie, cel mai mult s-a ieftinit făina, cu 17 procente. Asta în timp ce preţul mălaiului a scăzut cu 14%. Uleiul e mai ieftin cu doar 8%. Asta în timp ce, pentru celelalte alimente de bază, scăderile de preţuri sunt nesemnificative, de până în 5%. Dacă e să tragem linie şi să facem o comparaţie cu anul trecut, plătim acum, în medie, pentru alimente, mai mult cu 12 procente.

Preţul medicamentelor a crescut cu 20%.

Vorbim despre scăderi mai mici faţă de cifrele prezentate de autorităţi, unde reducerile erau de până la 50%. Oricum preţurile ar fi scăzut în această perioadă, o spune chiar Consiliul Concureţei.

Bogdan Chirițoiu, Președinte Consiliul Concurenței: Avem nişte efecte generate de ordonanţă şi nişte efecte date de viaţa agriculturii. De această sezonalitate. 

Puterea de cumpărare tot scade, de la un an la altul. Faţă de 2022 avem creşteri semnificative de preţuri la zahăr, peşte, ouă sau brânză. Iar într-o singură lună, preţul medicamentelor a crescut cu 20%. Şi aşa, am rămas cu aceeaşi rată a inflaţiei: 9,4%, deşi prognozele erau că va scădea.

Cristian Păun, profesor de economie: Principalul factor rămâne deficitul excesiv. N-avem resurse, dar generăm pe datorie putere de cumpărare care se regăseşte în cerere, în preţuri. Avem probleme cu oferta, cu partea de producţie. Şi încă nu s-au absorbit complet creşterile de preţuri pe partea de materii prime, energie, combustibili.

Inflația ar trebui să ajungă 7,5% la finele anului curent

Energia termică e tot mai scumpă, la fel şi îmbrăcămintea, încălţămintea, biletele de avion sau mesele la restaurant. Iar cei mai afectaţi sunt, evident, românii cu venituri mici.

Cristian Păun, profesor de economie: Loveşte în păturile sociale cu venituri mici şi foate mici. Şi polarizează şi mai mult societatea. Dacă până acum aveam un dezechilibru între bogaţi şi săraci, după inflaţia de anul trecut şi inflaţia de anul acesta, dezechilibrul a crescut.

Inflația ar trebui să ajungă 7,5% la finele anului curent, susţine BNR. Economiştii spun că, dacă se vor aplica noile măsuri fiscale anunţate de Coaliţie, inflaţia ar putea creşte din nou, la peste 10%.