Meseria nu mai e brăţară de aur. De ce nu vor tinerii să urmeze şcoli profesionale, deşi pe piaţa muncii sunt zeci de posturi libere cu salarii pe măsură

Meseria este brăţară de aur, însă nu şi pentru tinerii din ziua de astăzi. Şcoala de meserii a devenit pentru elevii care termină clasa a opta doar o soluţie de avarie, asta fie din cauza notei obţinute la examenul de capacitate, fie pentru că nu sunt pasionaţi de o meserie anume. Deşi pe piaţa muncii sunt zeci de posturi libere, iar salariile sunt pe măsură, tot mai puţini tineri par să fie interesaţi să se specializeze. Iar asta ne costă scump: deficitul de meseriaşi generează pierderi de miliarde euro.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În fiecare an, numărul absolvenţilor de clasa a opta care îşi doresc să urmeze o şcoală profesională scade. La liceul tehnologic Aurel Vlaicu din Arad, doar clasa de mecanici auto a fost ocupată în întregime. 

Emanuela Leah, director liceu tehnologic Aurel Vlaicu Arad: Celelalte trei specializări, CNC, adică operatori la maşini cu comandă numerică, sudori şi tinichigiu vopsitor auto, doar jumătate de clasă, adică 12 locuri.

Mihaela Ţiroga, profesor: Copiii care vin la şcoala profesională ajung datorită mediei pe care o au la examenul de evaluare naţională. Media mică îi face să vină aici pentru că nu se mai găsesc locuri în altă parte. Majoritatea dintre ei provin din zone defavorizate, familii defavorizate şi au un risc de abandon şcolar foarte mare.

Elevii au şi ore de teorie, dar şi de practică

Ca să ajungă la cursuri, elevii trebuie să se trezească cu noaptea în cap şi să urmeze, pe lângă orele de teorie, şi ore de practică, direct la agenţii economici. Puţini sunt însă cei care sunt dispuşi să facă astfel de sacrificii.

Elev: Tata fiind în domeniu sudurii, am zis să iau şi eu acest drum.

Reporter: Cum ţi se pare alegerea?

Elev: O alegere destul de interesantă, sudura mereu e destul de complexă şi de interesantă pentru un elev.

Cei care termină cursurile unei şcoli profesionale au o pregătire de top, recunoscută internaţional.

Maria Cornea, profesor: Calificarea este de nivel înalt. Ei pot să se angajeze la sfârşitul celor trei ani de şcoală profesională, ei sunt capabili să se angajeze în meseria de sudor. 

Doar unul din trei absolvenţi din România ajunge să lucreze în domeniul pe care l-a studiat în şcoală sau în facultate. Cu o piaţă avidă să angajeze sudori, tinichigii sau operatori maşini, nu este de mirare că angajatorii se văd nevoiţi să caute forţă de muncă din alte ţări.