Isărescu, despre dobânzile mari: Nimeni nu a luat credit în România cu pistolul la tâmplă. Dobânzile nu pot să scadă până nu scade inflația

În România s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos, dar acestea nu au cum să scadă dacă inflaţia nu coboară, şi vor rămâne la nivelurile actuale cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%, a explicat luni guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

"Nimeni nu şi-a luat credit cu pistolul la tâmplă" - este declaraţia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, în contextul creşterii dobânzilor. Până la finalul anului, inflaţia va depăşi 16%, arată estimările. 

"Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia, şi acesta este motivul intervenţiei mele, că dobânzile vor veni în jos. Nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de rata inflaţiei sunt scăzute. Deci ele vor rămâne la nivelurile actuale, cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%. Că se mai plimbă în jur de 8 în plus, în minus, într-adevăr, poate că şi controlul Consiliului Concurenţei i-o fi influenţat, nu am de unde să ştiu, poate şi declaraţia mea, să zicem. Ce puteau să zică? Băi, iar l-aţi supărat pe Guvernator. Nu m-au supărat deloc.

Le-am atras atenţia că sunt în faţa unui tăvălug mediatic şi că nu pot să trateze, cum mi-a spus mie un bancher odată, când i-am spus "Măi, fiţi şi voi mai atenţi!", poate că şi asta ştie şi a făcut o înţelegere, "Fiţi şi voi mai atenţi!". "Domnul guvernator, vă uitaţi prea des la televizor". Zic "Măi, eu trebuie să mă uit la televizor pentru că opinia publică şi percepţia publică face parte din mediul în care lucrăm. Nu luăm decizii aşa aiurea". Dar eu cred că cel mai mult influenţează nivelul Robor-ului pe termen scurt, over - night, o săptămână şi la 3 luni nivelul de lichiditate. Acum sunt sigur că nivelul de lichiditate...lichiditatea s-a îmbunătăţit", a declarat Mugur Isărescu.

El a menţionat că BNR a păstrat în comunicat faptul că instituţia are un control strict al lichidităţii, însă nu depinde numai de banca centrală.

"Dacă Ministerul de Finanţe utilizează o parte din banii din programele europene şi nu poate să-i utilizeze în valută, îi utilizează în lei, ce face? Vinde Băncii Naţionale un miliard de euro. Ce înseamnă un miliard de euro? Banca Naţională creează 5 miliarde de lei, bază monetară, care intră în sistem. Se îmbunătăţeşte lichiditatea. Direcţia de politică monetară: "Treceţi domnule Guvernator şi absorbiţi-i prin depozite", "Nu mai fac asta că am făcut şi m-am fript în experienţă".

Hai să vedem dacă acest excedent de lichiditate care s-a creat, acum există, o să-l vedeţi la sfârşitul lunii în rapoartele de lichiditate, are vreun efect în piaţă. Se duce pe curs, se duce pe dobândă. Să-i vedem funcţiunea. Uneori zice teoria că trebuie să acţionezi preventiv şi să nu laşi lichiditatea în piaţă că se întâmplă cine ştie ce. Avem instrumente să o controlăm dacă se întâmplă cine ştie ce. Ca să vă dau un răspuns scurt pe care să-l daţi la televiziune: situaţia e mai complicată decât credeţi dumneavoastră, că o vorbă de la guvernator sau de la Consiliul Concurenţei îi pune pe bancheri să stea în cap sau să se dea peste cap. Nu. Ei îşi fac treaba acolo", a spus Mugur Isărescu.

El a menţionat că Robor-ul la 3 luni a devenit o vedetă şi din Robor cu funcţie monetară a devenit un Robor cu funcţie socială. 

Isărescu: O înţelegere în piaţă în privinţa dobânzilor este inevitabilă; aşa se stabileşte preţul

O înţelegere în piaţă este inevitabilă în cazul dobânzilor, pentru că aşa se stabileşte preţul, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României.

"Aţi folosit corect cuvântul creştere artificială pentru că o înţelegere în piaţă este inevitabilă. Aşa se stabileşte preţul. Nu? Se bate palma şi se stabileşte. Când mergeţi şi dumneavoastră în piaţă, nu, vă înţelegeţi cu...sunteţi cumpărător şi vă înţelegeţi cu vânzătorul. Nu vă luaţi la bătaie cu el. Până la urmă are loc o înţelegere. Deci, e foarte corect şi din această cauză investigaţia Consiliului Concurenţei, care este absolut normală, este dreptul şi datoria lor să facă acest lucru, este atât de dificilă, pentru că e vorba de un anumit tip de înţelegere. Nu? Când legile antitrust au apărut în America aşa ca să vă aduc aminte de ceva, pe la 1900, acolo au apărut prima oară, se refereau la dumping. Adică înţelegeri de preţuri scăzute ca să scoţi concurenţa din piaţă.

Deci, nu înţelegeri de preţuri ridicate. Acum înţeleg că deranjează faptul că băncile s-ar înţelege să fie dobânzile prea ridicate. Şi aici fac un scurt comentariu. Nu au cum să fie prea ridicate când sunt la jumătate din rata inflaţiei. Cel care plăteşte în prezent această ieşire din represiunea financiară în care am intrat în ultimii câţiva ani buni este cel care face economisirea, nu debitorul. Nu utilizatorul de credite, apropo de discuţiile care au loc în spaţiul public. Mai trebuie să vă uitaţi şi la el, că el pierde. Şi pierde masiv. La o inflaţie de 16% să-i dai dobândă de numai 1-2% este puţin. De aceea şi scandalul din Germania. Acolo inflaţia este în loc de 16%, este de 10 - 11% şi dobânda de numai 1%", a spus Isărescu, întrebat dacă s-au înţeles băncile pentru creşterea artificială a ROBOR-ului.

El a afirmat că printre participanţii la piaţă ar trebui să existe o formă de comunicare, altfel nu ar avea cum să realizeze tranzacţii.

"Am făcut această precizare pentru că am observat că 'Băi, le-am dat telefoane să vedem dacă au vorbit'. Calculatoarele. Păi vorbesc, comunică între ei, ce să facă? Cum vrei să stabilească, prin semne, prin telepatii?! Deci, să fim mai atenţi la aceste discuţii şi să le dăm dreptate celor de la Consiliul Concurenţei când spun: am luat toate datele şi le analizăm şi durează mult să vedem dacă sunt înţelegeri, aţi spus bine dumneavoastră, artificiale.

Putem să folosim şi alte cuvinte, care sunt anticoncurenţiale, spune preşedintele Consiliului Concurenţei, şi acestea sunt de determinat. Acum, referitor la ROBOR, văd că a ajuns o mare vedetă. Nu tot ROBOR-ul a ajuns vedetă. Dumneavoastră l-aţi făcut vedetă pe ăsta la 3 luni de zile. Dar el e şi la over-night, e şi la o săptămână, e şi la o lună. Deci, avem o grămadă de ROBOR-uri. Celelalte nici nu vă interesează. Acelea sunt mult mai scăzute, sunt în apropierea ratei de politică monetară.

Ce se întâmplă cu acest ROBOR la 3 luni? Am mai explicat aici. Unu: este la trei luni. Deci, cel care cotează acolo se uită într-adevăr şi la rata de politică monetară a noastră, dar începe să gândească: 'Măi, pe unde se va duce Banca Naţională cu rata de politică monetară peste 3 luni?'. Şi face o evaluare. În economie se numeşte speculaţie, dar nu în sensul negativ, de speculant. Speculaţia şi arbitrajul sunt instrumente economice. Te uiţi în viitor şi încerci să gândeşti unde se duce preţul. Dacă vă uitaţi la momentul în care am făcut acea declaraţie cu 'am cam sărit calul', deci mi-am cântărit cuvintele, nu am spus că 'au sărit calul', ci 'au cam sărit calul', pentru că se referea la 3 luni de zile. Deci, ei, în august, aşa vedeau Banca Naţională, că ne ducem vârtos înainte. Greşeau? Au greşit că nu ne-am dus aşa vârtos. Dar putem să-i acuzăm că greşeau când chiar analişti economici, unii de renume şi cu funcţii în trecut, spuneau 'Duceţi-vă cu creşteri de 1% până ajungeţi la 16%'", a explicat el.

Guvernatorul BNR a spus că este foarte mulţumit de ROBOR la 3 luni şi l-a comparat cu un sondaj, precizând că este unul pe bani.

"Deci, spre deosebire de un sondaj: cu cine veţi vota?, ăla spune: uite voi vota.... Ăsta e pe bani. Pentru că în momentul în care treci acolo o cotaţie şi vine cineva să-i spună peste 3 luni 'dă-mi banii la nivelul acesta', trebuie să-i dea. Deci, e cu responsabilitate ROBOR-ul la 3 luni. Şi atunci noi suntem mulţumiţi. Eu cel puţin sunt foarte mulţumit. Este un indicator de piaţă monetară. Dar legea şi Parlamentul României în 2010, dacă nu mă înşel, sau 2011, i-a mai dat o funcţie.

A legat creditele cu dobândă variabilă de acest ROBOR la 3 luni şi a devenit un indicator cu mare putere socială. E indicator social. Asta le-a spus guvernatorul. Şi le-o mai spun o dată: 'Măi, atenţie la ROBOR-ul ăsta la 3 luni, că are şi o altă funcţie'. Când vedeţi un tăvălug mediatic de nemulţumire ieşiţi cel puţin să explicaţi. Nu ne lăsaţi numai pe noi, cei de la Banca Naţională, să explicăm, că apare imediat acuza: Isărescu este avocatul băncilor. Şi nu sunt avocatul băncilor", a susţinut Isărescu.

Isărescu: Băncile s-au cam lăudat cu profiturile

Băncile s-au cam lăudat cu profiturile, însă nu a venit încă marcarea la piaţă care se face la finalul anului, astfel că ideea că băncile au profituri excesive trebuie nuanţată, a spus Mugur Isărescu, întrebat despre expunerea mare a unor bănci pe titluri de stat. Expunerea băncilor pe titluri de stat a continuat să crească, mai rapid în perioada pandemiei de COVID-19, depăşind 20% din activele băncilor (care au ajuns la 640 mld. lei), iar creşterea dobânzilor a creat un impact negativ şi în ceea ce înseamnă marcarea poziţiilor pe care băncile le deţin pe piaţa titlurilor de stat, potrivit Mediafax.

Concret, dacă băncile vând titlurile de stat marchează pierderi ceea ce afectează capitalul băncilor, în condiţiile în care preţurile titlurilor de stat româneşti au scăzut în ultima perioadă din cauza creşterii dobânzilor.

"Băncile s-au cam lăudat cu profiturile şi nici nu a venit marcarea la piaţă. Nu au ajuns la finalul anului şi marcarea la piaţă se face la finalul anului. Să discute cu auditorii…Sunt vremuri grele. Să apari, în contextul în care se spune că băncile fac şi dreg, că iau pielea de pe om, să apari să te lauzi cu profiturile,..pentru cine? Poate pentru acţionari", a spus Isărescu menţionând şi unele declaraţii conform căroar profitul sistemului bancar este abia la jumătate din profitul sectorului energetic.

Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2021 la un record de circa 8 mld. lei, peste câştigul din 2020, de circa 5 mld. lei. Iar doar în S1/2022 câştigul băncilor s-a apropiat de 5 mld. lei. Şi rezultatele financaire anunţate de unele bănci pentru primele nouă luni ale anului 2022 indică menţinerea trendului ascendent pentru profituri.

Isărescu a mai amintit şi că, BNR, ţinând lichiditatea strâns şi acţionând şi cu dobânda-cheie, a îngustat ecartul între dobânzile la depozite şi dobânzile la credite, astfel că din această marjă băncile comerciale nu câştigă foarte mult în această perioadă.

"Sursa de profit din ecartul dintre dobânzile la credite şi depozite a fost mişcoraă şi pe segmentul populaţiei şi pe corporate. Ideea că băncile au profituri execesive trebuie nuanţată. Unele bănci s-au lăudat cu dobânzile, dar nu ajuns la final de an, nu au făcut încă punctare la piaţă. Mai este de gândit care sunt profiturile actualizate ale băncilor".

Isărescu: Românii să nu-și asume riscurile de a se împrumuta în euro

"Aș vrea ca românii să nu-și asume riscurile de a se împrumuta în euro. Menținem sfatul general să te împrumuți în moneda în care câștigi bani. Deci, dacă românii au salarii în euro sau în valută sau salariile în lei indexate la cursul euro, se pot împrumuta în euro. Dacă sunt plătiți în lei, nu recomandăm... Mișcările pe piața valutară înseamnă flexibilitate, dar o flexibilitate în ambele sensuri. Dacă-ți iei un credit pe 20 de ani în euro, ești legat de euro 20 de ani și nu știi cum va evolua cursul și ce va fi când va intra România în zona euro...?" a mai spus Isărescu. 

Isărescu: În partea a doua a anului viitor este previzibilă o temperare a activității economice

"În partea a doua a anului viitor intrăm pe deficit de cerere. S-ar putea ca acest deficit de cerere, dacă nu va fi compensat de investiții mai mari din fonduri europene, să încetinească mult mai puternic creșterea economică. Nu ne dorim acest lucru. Vom lucra cu Guvernul, urmărim în același timp să ținem un nivel de creștere economică în România, pentru că o recesiune nu face bine nici cel puțin la corecția fiscală. Corecția pentru a ieși din poziția de deficit excesiv se va face mai greu. Și acum se face greu. Orice idee de majorare a impozitelor pentru a merge mai repede întâmpină dificultăți în principal politice." a mai spus Isărescu.