Muncitorii asiatici fug din România, atrași de salariile mai mari din Vest. Agențiile de recrutare se orientează acum spre africani

Muncitorii asiatici urmează calea milioanelor de români care au plecat în ţările din Vestul Europei pentru un trai mai bun. Aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen le dă culoar liber şi fără controale spre state mai dezvoltate. Angajatorii români se plâng că au pierdut în ultimele luni aproape 35% din muncitorii străini.

• România, lovită de sâmbătă de una din cele mai puternice furtuni. Trei judeţe, cele mai afectate de potop

Atraşi de salariile mai mult decât duble din Vest şi de lipsa controalelor la frontiera aeriană, muncitorii asiatici încep să folosească ţara noastră ca pe o rampă de plecare spre Germania, Spania, Portugalia şi Italia. 

Lunar, peste 1.000 de migranţi sunt prinşi în timp ce încearcă să fugă ilegal din România, cei mai mulţi din Bangladesh, Pakistan, Nepal şi Sri Lanka.

Agenţiile de recrutare au început să trieze mai atent CV-urile asiaticilor

"Suntem anunțați, uite azi a plecat unul, mâine unul. Noi că și companie am renunțat la colaborarea cu Bangladesh și Pakistan având în vedere experiențele proaste și riscul ridicat al acestora să fugă. Chiar direct după aterizare dispar. Profită de faptul că porțile Schengen sunt deschise, cei care posedă permisul de ședere temporar nu mai sunt controlați, nu mai sunt opriți la frontiere", a explicat Yosef Gavriel Peisakh, manager agenție de recrutare.

Dacă exodul nu se opreşte, va apărea din nou criză de angajaţi în industria auto, comerţ, construcţii şi zona de panouri fotovoltaice. În căutarea personalului serios, agenţiile de recrutare se reorientează. 

"A devenit destul de interesantă zona de Africa pentru muncitori necalificați, și în zona de HoReCa sunt căutați. Discutăm de Egipt, Maroc, Tunisia, pe zona de construcții putem vorbi despre Kenya și Congo", a precizat Oana Călin, reprezentant companie de recrutare.

La finalul anului trecut erau peste 139.000 de muncitori străini cu drept de ședere în România

Cei mai mulți, aproape 19.000, vin din Nepal, iar alți aproape 15.000 sunt srilankezi. Aceştia lucrează în domenii precum retail, construcții sau HoReCa.

Deficitul pe piaţa forţei de muncă este enorm: lipsesc peste 600.000 de angajaţi. În încercarea de a stopa migraţia ilegală, autorităţile au impus sancţiuni de până la 3.000 de lei pentru companiile care nu anunţă dispariţia muncitorilor străini.