Nu face inflația ce fac samsarii: Schema prin care îi "storc" de bani pe bucureșteni la fiecare legumă vândută

Legumele româneşti din pieţe sunt cel mai adesea vândute de intermediari, nu de producători. O recunosc chiar samsarii pe care reporterii Observator i-au găsit la cumpărături în cea mai mare piaţă en gros din Capitală. De aici se cumpără marfă în cantităţi mari, autohtonă sau de import, care apoi este răspândită pe la tarabe la preţuri de două sau de trei ori mai mari. 

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Discuție reporter - vânzător:

- Cine cumpără de la dumneavostră în general?

- Hmm, samsarii! 

În cea mai mare piaţă engros din România ajung la grămadă legume şi fructe româneşti, dar şi marfă din Turcia sau alte ţări. Samsarii sunt cei care fac piaţa. Încearcă să cumpere pe nimic produsele agricultorilor români. 

Vânzător: Mai las câte niţel dacă e nevoie, 50 de bani îi las. Dacă ia mai mult, nu să ia trei kile, zece kile. 

De exemplu, samsarii cumpără roşiile româneşti din piaţa en gros cu 6 lei şi le vând apoi cu cel puţin 12 lei în piaţă. Dintr-o lovitură câştigă cel puţin dublu. 

Discuție reporter - vânzător:

- Ştiţi unde le vindeţi?

- La piaţă. La Obor!

- Cât e kilogramul acolo?

- 6 lei, 7 lei, 8 lei, 10 lei. Depinde de categorie, şi cu 12 lei, e si 13 lei. Un leu doi acolo trebuie să adăugăm, că avem acte de plătit, avem tarabe. Lucrăm cinstit!

Producătorii sunt obligați să vândă ieftin, altfel rămân cu marfa

Producătorii se plâng că ies în pierdere, dar spun că nici nu au de ales dacă vor să-şi dea marfa. În supermarketuri nu au loc. 

Producător: Nu scoatem nici preţurile care băgăm, doamnă, în roşile astea din solare. Nu scoatem banii, ca am băgat investiție mare.

Reporter: Şi cine le cumpără aici de la dumneavoastră?

Producător: Ete, bişniţarii. Noi stăm să le muncim, şi ei le cumpară şi iau dublu. Noi ne alegem cu munca. Dacă nu erau bişniţarii, le aruncam. 

Odată ajunşi în pieţe, negustorii îmbracă haina producătorului. 

Discuție reporter - vânzător:

- Avem un băiat care ne aduce! 

- Sunt comercianţi care iau legumele din Piaţa Pucheni?

- Este, toată piaţa, da sigur că da. 

- Cumpăraţi de la Pucheni?

- Pucheni, Voluntari... Suntem şi noi obligaţi la rândul nostru să punem adaos. 15,20% se pune peste preţul de la Pucheni.  E vorba de 1 leu, 1,5 lei. Plătim chirii, avem costuri, cheltuieli şi e normal. 

Aceelaşi legume ajung şi pe tarabele din pieţele de lux ale Capitalei, la prețuri uriașe

La Băneasa, un kilogram de roşii româneşti costă între 25- 45 de lei.

Reporter: Cam cât adăugaţi la preţ faţă de marfa de acolo?

Comerciant Băneasa: Foarte mult nu am cum, maxim un 50, 150, depinde de marfă. 

La mijloc sunt clienţii care dau banii luându-se după o etichetă scrisă de mână. Soluţia? 

Vlad Gheorghe, Asociația Producătorilor de Legume: Trebuie umblat la legea atestatului de producător. Cei care vând în pieţe dublu, ei au atestat de producător, că acel atestat este o simplă hârtie care îmbracă forma de producător şi îşi permite să ceară cât vrea el. Sunt vânzări nefiscalizate de ambele părţi. Proiectul european, cardul agricultorilor, rezolvă integral situaţia. 

Aşa zişii producători îşi fac loc în pieţe uşor. Cu un petic de pământ, obţin atestatul de producător şi carnetul de comerciant, iar apoi nimeni nu-i mai verifică cât produc pe acea suprafaţă şi cât vând în piaţă.