Pensiuni de vânzare în Delta Dunării: motivul pentru care tot mai mulţi români vând casele. Cea mai scumpă vilă costă 1,2 milioane de euro

Tot mai multe pensiuni şi vile din Delta Dunării, una din atracţiile turistice ale României, sunt scoase la vânzare: "Durata sejurului s-a redus, turiştii petrec în medie doar trei nopţi în unităţile de cazare", notează Ziarul Financiar, potrivit Mediafax.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Peste 20 de unităţi de cazare din Delta Dunării, una dintre atrac­ţiile principale ale României, sunt listate la vânzare pe site-urile de profil, cea mai scumpă fiind un complex hotelier din Crişan, care se vinde cu 1,2 milioane de euro, potrivit datelor centralizate de ZF.

Pensiuni de vânzare în Delta Dunării

"Am scos pensiunea la vânzare pentru că numărul de turişti din Dunăvăţu a scăzut, fie din cauza războiului, fie din alte cauze. Nu avem nicio susţinere, dacă la Jurilovca autorităţile au făcut investiţii, inclusiv în port şi promovare, aici nu s-au implicat", a spus Iulian, care a listat pensiunea cu 296.000 de euro pe un site de profil.

Datele de pe site-urile olx.ro şi storia.ro arată şi alte pensiuni sau vile la vânzare din Crişan, Mahmudia, Murighiol, Chilia şi Dunăvăţu de Jos.

Printre proprietăţile listate la vânzare este şi hotelul de patru stele Danube Delta Resort, cu o capacitate de cazare de 56 de persoane şi 120 de locuri în restaurant, am­plasat în localitatea Crişan, in inima Deltei Dunării (la 50 de km de oraşul Tulcea), care este listat la un preţ de 1,25 mil. euro.

Cea mai scumpă proprietate de vânzare

"Avem mai multe proprietăţi din Deltă la vânzare, dintre care cea mai scumpă este aceasta la 1,2 milioane de euro în Crişan. Motivele pentru care se scot la vânzare pro­prietăţile sunt diverse, fie personale, fie ce ţin de faptul că unii oameni au alte spe­ranţe atunci când investesc", a spus Dan Cruceru de la agenţia imobiliară Procasa Invest.

Sejururile nu mai sunt de şapte zile în Deltă, ci de 3-4 zile, turiştii diversifică şi combină vacanţele şi cu litoralul românesc sau circuite ce includ şi alte destinaţii, potrivit lui. "Media sejurului s-a redus la 3 nopţi şi vin în special turişti români. Avem un grad mediu de ocupare de 50% pe timp de vară. Nu mai vindem complexul, sezonul din acest an pentru noi este ceva mai bun", a spus pentru ZF Mihaela Găină, manager al complexului turistic Cormoran din Delta Dunării, a cărui construcţie a început în 1994.

Cormoran din localitatea Uzlina, judeţul Tulcea, este construit pe o suprafaţă totală de 9.000 de metri pătraţi, cuprinde un hotel de trei stele, o pensiune şi 15 vile, care cumulează 200 de locuri de cazare.

53.000 de turişti în S1 în tot judeţul Tulcea

Oficialii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) nu au răspuns solicitării ZF cu privire la câţi turişti au fost în Delta Dunării, însă datele de la Statistică arată că în prima jumătate din acest an tot judeţul Tulcea a atras doar 53.500 de turişti în unităţile de cazare, în creştere cu 18% faţă de anul anterior, dar încă sub nivelul de peste 55.600 de turişti din S1/2019, cel mai bun an din turism. În statisticile oficiale nu sunt incluşi însă turiştii care aleg să se cazeze în casele localnicilor din Delta Dunării. Cele mai atractive destinaţii rămân Sulina, Sfântu Gheorghe, Crişan, Murighiol şi Chilia Veche.

Anul trecut, 144.000 de persoane au ajuns în unităţile din tot judeţul Tulcea, mai puţin faţă de 168.000 de turişti în 2019. După începerea războiului de la graniţă însă, zonele din Delta Dunării aflate mai aproape de graniţa cu Ucraina au pierdut turişti, fiind alese regiunile de la periferie însă.

Delta Dunării a fost afectată ca destinaţie turistică de războiul de la graniţă, mai ales şi ca urmare a inciden­te­lor legate de căderea unor drone sau porţiuni de drone pe teritoriul românesc. Acestea au crescut şi mai mult teama turiştilor de a-şi petrece vacanţele în Delta Dunării.

În total, capacitatea de cazare pe judeţul Tulcea se ridică la 7.900 de locuri în hoteluri, vile, pensiuni, din care 4.500 de locuri în Sulina, Sf. Gheorghe, Murighiol, Chilia Veche şi Crişan.

Niciun zbor regulat spre Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării

Chiar şi aşa, Delta Dunării ar putea atrage şi mai mulţi turişti dacă s-ar dezvolta in­fra­structura. Spre Tulcea, de unde se pleacă în Delta Dunării, nicio companie ae­riană nu operează zboruri regulate, deşi aero­portul internaţional din Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării, a finalizat inves­tiţia de 180 mil. lei în modernizare, din bani europeni, un proiect demarat încă din 2021.

Aeroportul din Tulcea, ce deserveşte o zonă de interes pentru turişti, zona Deltei Dunării dar şi a siturilor arheologice din judeţul Tulcea, a avut anul trecut un trafic de doar 300 de pasageri, ceea ce îl poziţionează pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. De altfel, în ultimii 30 de ani nu a reuşit să atragă companii aeriene cu zboruri regulate, deşi constant s-au realizat investiţii în modernizarea infrastructurii, în pistă şi inclusiv în terminal. Dacă aeroportul ar fi avut chiar şi zboruri interne regulate ar fi contribuit la dezvoltarea turismului în Delta Dunării.

Mai mult, pe cale feroviară oraşul Tulcea este legat de Capitală printr-un singur tren care parcurge distanţa în cinci-şase ore. Cel mai facil mod este acum pe cale rutieră, un turist care vrea acum să ajungă la Tulcea din Bucureşti face între 3 ore şi jumătate -4 ore cu maşina iar un turist din Timişoara ajunge şi în 10 ore cu maşina. Însă, de la Tulcea până la Sulina mai face încă 4 ore dacă alege vaporul pasager şi nu navele rapide.

Delta Dunării, a treia cea mai mare Deltă din Europa

Peste jumătate din suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural în 1990.

Cu toate acestea, Delta Dunării nu reuşeşte să atragă nici măcar 100.000 de persoane anual (dacă se iau în calcul statisticile oficiale), în timp ce Delta Camarague din Franţa, care are aproape 10 hectare, atrăgea un milion de vizitatori anual înainte de pandemia COVID-19. La fel şi Delta Padului din Italia (Delta del Po, 1.500 kilometri pătraţi), o destinaţie care poate fi vizitată în patru ore dar care atrage aproape de un milion de vizitatori.

Delta Dunării este a treia cea mai mare deltă din Europa (dupa Delta Volgai şi Delta Kuban) şi a 22-a delta din lume. Are o suprafaţă de 580.000 de hectare (5.800 kilometri pătraţi), adică 2,5% din suprafaţa României, potrivit datelor de la Rezervaţia Biosferei Delta Dunării din Tulcea.