Presa tipărită luptă să supraviețuiască în era digitală

În era tabletelor, a inteligenţei artificiale şi a telefoanelor deştepte cu care, printr-o singură atingere, poţi face înconjurul lumii pentru a afla orice informaţie, tiparului pare că i se şterg literele pe hârtie.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

În era tabletelor, a inteligenţei artificiale şi a telefoanelor deştepte cu care, printr-o singură atingere, poţi face înconjurul lumii pentru a afla orice informaţie, tiparului pare că i se şterg literele pe hârtie. În România, sunt oraşe care nu mai au niciun chioşc de ziare. Iar telefonul devine, pentru cei mai mulţi, unicul suport de informaţie permanent actualizată. Există posibilitatea unei concurenţe între tipar şi digital, susţin ziariştii nostalgici, doar că este obligatioriu ca, din condei, să oferi mai mult decât din breaking news.

Dan Constantin a împlinit jumătate de secol de presă scrisă. De-a lungul anilor şi-a păstrat acelaşi instument de scris: stiloul, chiar dacă au aprăut altele mai rapide şi mai comode.

DAN CONSTANTIN, jurnalist de presă scrisă: Scrisul cu pixul, cu stilou, cu cerneală, parcă este altceva, îţi dă o altă plăcere intelectuală şi te stimulează într-un anumit fel.

Cu Dan Constantin ne-am întâlnit într-o tipografie. Una dintre puţinele încă funcţionale din România. Aici, se tipăresc câteva publicaţii care încă ajung la chioşcuri. Printre ele, Jurnalul Naţional.

Procesul de tipărire începe în "camera plăcilor". Aici, literele "prind viaţă", trec din format electronic. pe hârtie.

MIHAI GROZESCU, operator calculator la tipografie: Vin paginile în format PDF, apoi se implementează anumite programe pentru fiecare ziar în parte.

Nea' Costică e primul care citeşte ştirile de mâine. Şi face asta de 33 de ani. E plin de cerneală şi de tuş, dar nu-l deranjează.

COSTICĂ MÂNDROIU, muncitor în tipografie: Aveţi, practic, prima pagină. Prima pagină. Asta e prima faţă, sunt mai multe feţe.

Pasul următor, printul. Aici se întâmplă acest lucru. Ulterior, ziarul e tăiat, în acea maşinărie. Apoi, pe bandă, este împăturit individual. Ultimii doi paşi: împachetarea şi livrarea.

(Paul Bărdașu): Sunt în jur de 15 ziare, ziare naţionale şi ziare locale.

(Reporter): Câte exemplare? Sute de mii?

(Paul Bărdașu): Am vrea noi.

(Reporter): Zeci de mii?

(Paul Bărdașu): Zeci de mii, da.

În urmă cu 30-40 de ani, un singur ziar românesc tipărea două sau chiar trei sute de mii de exemplare pe zi. Printre ele, Scânteia, Cutezătorii, Almanahul Cinema sau România Liberă.

DAN CONSTANTIN, jurnalist: Era încrederea aceea a publicului, am văzut că era scris. Acum sigur, concurenţa asta cu celelalte. Cu digitalul, cu televiziunile, cu radioul, cu internetul.

Informaţia ajunge acum în timp real la oameni. Iar chioşcurile de ziare au devenit.inutile. În oraşul Motru nu mai e niciunul.

VASILE LUPU, fost profesor de istorie: Nu sunt chioşcuri de ziare să pot să le iau direct. O satisfacţie enormă îmi dădea, parcă mă simţeam mai bogat, mai bogat intelectual.

Şi acolo unde mai sunt chioşcuri, ajung doar nostalgicii.

(Reporter): Mai citeşte lumea, doamnă?

(Vânzătoare la chioșc): Puţin, foarte puţin. Sunt persoane numai de vârsta a treia care vin să cumpere ziare.

Iar asta se reflectă şi în cifre. Un studiu făcut de Ministerul Culturii, pentru anul 2018, arată că numai 10% dintre români mai citesc presa tipărită. Predominant, persoane trecute de 65 de ani. Cei mai mulţi, aproape 80% dintre români, îşi iau informaţiile de la televizor sau de pe internet.

(Reporter): Când ai ţinut ultima oară un ziar în mână?

(Tânăr): Niciodată.

(Reporter): Niciodată?

(Tânăr): Nu.

(Reporter): Ţine un ziar în mână, ţi-l dau eu.

(Tânăr): Mulţumesc, e o premieră!

În marea de telefoane de ultimă generaţie, rar mai vezi pe cineva cu o carte, o revistă sau un ziar în mână.

DAN CONSTANTIN, jurnalist: Ziarul nu cred că dispare. Cine reuşeşte să-şi păstreze cititorii, să le păstreze interesul treaz pentru ceea ce oferi pe piaţă, pot să şi supravieţuiască ziarele.

În România, au mai rămas pe hârtie mai puţin de 80 de publicaţii, iar media tirajului este de şapte mii de exemplare pe săptămână.