Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească până spre finele anului, estimează BNR

Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel peste valorile în descreştere uşoară previzionate pe orizontul scurt de timp, estimează membrii Consiliului BNR. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Reamintim că prognoza din august anticipa plafonarea în trimestrul III şi intrarea ulterioară a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă apoi, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022, dar uşor sub punctul central al ţintei la finele orizontului prognozei.

Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt tot şocurile globale pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului BNR, observând că determinanţii majori continuă să fie dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energia electrică –, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Influenţe suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, în timp ce efecte de bază dezinflaţioniste, dar relativ modeste, se vor manifesta inclusiv pe segmentul combustibililor, dată fiind şi recenta prelungire a schemei de plafonare a preţurilor carburanţilor.

S-a sesizat că, în aceste condiţii, efectele inflaţioniste adiţionale – directe şi indirecte – ale şocurilor globale pe partea ofertei vor continua să afecteze, în perspectivă apropiată, atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, cu o intensitate ceva mai mare decât s-a prezumat în august, însă mult diminuată în raport cu prima parte a anului.

Impactul schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie

Impactul exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili rămâne dificil de previzionat şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei continuă să fie dominată de riscuri în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul secetei din acest an, fiind totuşi posibile şi corecţii descendente relativ mai pronunţate ale cotaţiilor unor mărfuri, incluzându-le pe cele agroalimentare, precum şi ameliorări ceva mai evidente în lanţuri globale de producţie şi aprovizionare.

În acelaşi timp, s-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, dar mai intense decât cele anticipate anterior, în condiţiile în care noile evaluări indică o încetinire puternică a creşterii economiei în semestrul II – sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate –, însă după un avans mult peste aşteptări consemnat de PIB şi în trimestrul II. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere mai pronunţată ale excedentului de cerere agregată în semestrul II, dar mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din august. Totodată, ele implică o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, urmată doar de o scădere uşoară a acesteia în trimestrul IV, pe fondul unor efecte de bază, au remarcat membrii Consiliului.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32% în august

În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, depăşind marginal previziunile, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. S-a remarcat că noua creştere a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, incluzând categoria LFO, al cărei impact a fost contrabalansat totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor – pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului –, precum şi de efecte de bază asociate evoluţiei preţurilor energiei.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut şi superior aşteptărilor în iulie-august, dar încetinit faţă de trimestrele anterioare, mărindu-se la 11,2 la sută în august, de la 9,8 la sută în iunie. Totodată, contribuţia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un nou maxim al ultimelor trimestre, în principal ca efect al scumpirii materiilor prime şi energiei, în timp ce aportul segmentului mărfurilor nealimentare a rămas modest, iar cel al subcomponentei serviciilor a devenit practic nul, inclusiv pe fondul evoluţiei în termeni anuali a raportului leu/euro, au observat membrii Consiliului.