România a tipărit 130 de miliarde de lei în ultimele 15 luni. Care sunt efectele în economie

Record de bani tipăriţi în economie. Ca niciodată, Banca Naţională a pompat sume uriașe ca să acopere găurile din bugetul de stat. Iar situaţia devine tot mai complicată. Creşterea masei monetare împinge de fapt inflaţia către noi recorduri. Unele la care oamenii nu mai ştiu cum să reacţioneze. În timp ce angajaţii renunţă uşor-uşor la toate cheltuielile care suportă amânare, firmele lucrează deja cu scenarii negative şi se pregătesc de criză. 

• Marş al tăcerii pentru Sebi şi Roberta, din Vama Veche până la locul tragediei din 2 Mai. DETALII la Obsevator 17:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

Pentru prima dată în istorie, asistăm la o creştere impresionantă a masei monetare. Adică banii aflaţi în circulaţie. 

Greta Neagu, reporter Observator: În ianuarie 2020, adică înainte de începerea pandemiei, în circulaţie erau undeva la 272 de miliarde de lei. Anul acesta, cele mai recente date arată că masa monetară a ajuns la 406 miliarde de lei. Diferenţa vine din faptul că Banca Naţională a României a fost nevoită să tipărească bani, tocmai pentru a compensa deficitul bugetar cu care se confruntă ţara noastră. 

România se împrumută la dobânzi mari. Iar inflația o să tot crească

Cea mai mare problemă, în prezent, o reprezintă deficitul de la bugetul de stat şi faptul că România continuă să se împrumute la dobânzi mari. În 2021, diferenţa dintre cheltuieli şi venituri era de 80 de miliarde de lei. 

Radu Georgescu, specialist în fiscalitate: Atunci când se printează bani şi nu are acoperire în produse, inflaţia o să crească. Asta se întâmplă acum, pentru că masa monetară a crescut cu 50 la sută faţă de acum doi ani de zile şi, normal, ne ducem către o inflaţie-record. 

Alexandra Smedoiu, CFA România: În plus, există o serie întreagă de fonduri care vin de la Uniunea Europeană pentru diverse programe. Toate aceste sume înseamnă bani în economie şi alimentează, la rândul lor, inflaţia. Ne uităm în zona aceasta de utilităţi şi materii prime şi vedem că de acolo vine mare parte din creşterea de preţ.

Justificarea de la BNR e că au mai păţit şi alţii asta

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Dacă ne consolează cu ceva, România nu mai este pe locul unu la inflaţie din Uniunea Europeană. Avem vreo şapte-opt ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro. 

Doar că pe oameni nu-i consolează faptul că le e greu şi altora. Deja simt efectele crizei pe care autorităţile se feresc să o anunţe oficial. Iar soluţia ar lovi tot în oameni. 

Radu Georgescu, specialist în fiscalitate: Singurul lucru pe care poate să îl facă o bancă centrală este să scumpească banii şi, de fapt, asta reprezintă creşterea ROBOR. Dacă o să scădem inflaţia o să crească ratele la bănci, dacă nu cresc ratele la bănci o să avem o inflaţie foarte mare. Deci suntem, cumva, între ciocan şi nicovală. În orice scenariu, mergem într-o direcţie destul de sumbră. 

Şi firmele lucrează, deja, cu cele mai complicate scenarii.   

Alexandra Smedoiu, CFA România: Firmele se află în situaţia de a suporta cheltuieli mai mari. Este decizia de a împinge creşterea în piaţă şi aici depinde cât de mult suportă consumatorul creşterea de preţ sau cea de a accepta profituri diminuate sau poate chiar un an cu rezultate proaste sau cu pierderi. 

România a încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,72% din Produsul Intern Brut.