Scenarii sumbre ale economiştilor pentru finalul anului. "Nu trebuie să fie nimeni şocat că imediat după alegeri o să vedem TVA 25%"

Guvernul nu are bani pentru majorările promise în an electoral. Ministerul Finanțelor avertizează într-un document oficial că este nevoie de fonduri suplimentare pentru creșterile salariale din sănătate, educație, dar și pentru recalcularea pensiilor din septembrie. Membrii cabinetului Ciolacu s-au întâlnit azi în ședință pentru a tranșa problema banilor. 

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Pentru a asigura creşterile salariale, premierul şi miniştrii au decis, după mai bine de 2 ore de discuţii, să cheltuie în avans banii din lunile următoare, iar sumele să fie acoperite la rectificarea bugetară din luna august. Majorările pun o presiune uriașă asupra bugetului de stat. 

De câţi bani e nevoie pentru majorările promise

Florentina Lazar, reporter Observator: 4,3 miliarde de lei ar trebui să găsească statul pentru a plăti creşterile promise în sectorul medical și cel de apărare, potrivit memorandumul semnat de ministrul de Finanțe. Este nevoie de alocări în plus și pentru plata salariilor profesorilor, dar și pentru recalcularea pensiilor din septembrie, în contextul în care impactul bugetar doar pentru această măsură este de 10 miliarde de lei, se arată în document. 

Ministrul Muncii susţine că nu vor fi probleme cu banii pentru plata pensiilor. Deocamdată nu sunt fonduri suficiente nici pentru plata salariilor magistraţilor până la finalul anului sau pentru decontarea unor servicii medicale şi medicamente.  

Marcel Boloş, ministrul Finanţelor: Nu se pune problema sa nu avem aceste angajamente, sa nu achitam aceste cheltuieli de personal.

Guvernul negociază ca România să revină la un deficit de sub 3% din PIB

Şi premierul Marcel Ciolacu susține că există bani și că se va încadra în ținta de deficit de 5%, deşi Comisia Europeană avertizează că va fi peste 7%. Guvernul negociază la Bruxelles ca România să revină la un deficit de sub 3% din PIB în următorii 7 ani, potrivit surselor Observator. Marcel Ciolacu anunţase iniţial că peste 3 ani se va atinge acest obiectiv.

Dan Schwartz, analist fiscal: Înseamnă împrumuturi. România a ajuns din nou la un nivel al împrumuturilor relativ ridicat. Şi de această dată Guvernul a promis mai multe decât România poate să ofere.

Datoria externă a României a crescut, anul trecut, cu 25 miliarde euro față de 2022. Statul s-a împrumutat cu 48.000 de euro pe minut în fiecare zi.