Se scumpesc carburanţii de luni, 1 iulie 2024. Cât costă la pompă un litru de benzină sau motorină

Începe numărătoarea inversă până la prima rundă de scumpiri. Teoretic, de la 1 iulie carburanţii se vor scumpi. 

• Calendarul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare. Mircea Geoană le-ar putea strica planul pus la cale de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă

De la 1 iulie plătim mai mult nu doar pentru RCA, ci și pentru carburanți, pentru că atunci crește din nou acciza, pentru a doua oară în acest an, ceea ce înseamnă aproximativ 40 de bani pentru fiecare litru de carburant pe care îl luăm de la pompă. Această măsură s-ar traduce în aproximativ 20 de lei în plus pe care îi vom plăti pentru fiecare plin de 50 de litri de carburant.

Un litru de benzină costă 6,92 lei

Concret, vorbim despre o creştere a preţului cu patru pe bani pe litru, astfel că un litru de benzină standard a ajuns să coste între 6,92 şi 7,03 lei. Pe de altă parte, preţul pentru un litru de GPL pare să fie în uşoară scădere. Un litru de GPL a ajuns să coste între 3,53 şi 3,58 lei, doar punctual mai existând companii care comercializează GPL-ul cu peste 3,6 lei litrul.

Preţurile la benzină premium, motorină standard şi motorină premium sunt în staţionare. Un litru de benzină premium costă între 7,49 şi 7,73 lei, un litru de motorină standard costă între 6,98 şi 7,07 lei, iar un litru de motorină premium costă între 7,35 şi 7,63 lei.

De ce se scumpesc carburanţii de la 1 iulie

Dacă acum plinul de benzină de 50 de litri costă 348 de lei, de la 1 iulie, atunci când va creşte acciza, acelaşi plin va costa cu 20 de lei în plus. 

"Vom avea o majorare care ţine de fiscalitatea locală. Au spaţiu să mai crească, fără să ajungă la 8 lei pe litru", a precizat  Eugenia Gușilov, expert în energie.

În România se consumă zilnic în jur de 15 milioane de litri de carburant. 

Alimentele de bază s-au ieftinit, însă oamenii nu simt că fac economii

Scade inflaţia, pentru a patra lună la rând. Statisticile arată şi câteva reduceri de preţuri, însă doar la alimentele de bază. În rest, la mărfurile nealimentare şi la servicii, majorările faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut sunt încă semnificative. În ciuda unei inflaţii mai mici, românii spun că nu simt că fac economii. 

În ultimul an, cel mai mult s-au ieftinit alimentele de bază. Zahărul, spre exemplu, care este mai ieftin cu 13%. De asemenea, preţul făinii a scăzut cu 30 de procente şi mălaiul este mai ieftin cu 28%. Plătim mai puţin şi pentru ulei. Aici, preţul a scăzut cu 20% în comparaţie cu 2023. 

De cealaltă parte, pentru o listă întreagă de alimente preţul a crescut. La conserve din fructe, carne, peşte, brânză sau cafea. 

Totuşi, unele mărfuri înregistrează creşteri uriaşe de preţ. Detergenţii continuă să se scumpească. Spre exemplu, o astfel de sticlă care are un litru a ajuns să coste aproape 50 de lei. Într-un singur an, preţul a crescut cu 24%, asta în ciuda anchetei pornite de Consiliul Concurenţei care investighează aceste majorări de preţuri. 

Şi medicamentele sunt mai scumpe, tot cu 24%. 

"Serviciile au crescut foarte mult, aproape de 10%, cu 9,29%. Serviciile nu au crescut atât de mult în lunile anterioare. S-au mai regăsit şi creşteri de salarii", a explicat Veronica Duțu, analist fiscal.

"În ultimă instanţă, oamenii au cerut salarii mai mari pentru a-şi recupera puterea de cumpărare erodată de inflaţie. Acolo salarizarea joacă un rol important", a explicat Bogdan Glăvan, profesor de economie. 

Pentru biletele de avion, spre exemplu, tarifele au crescut cu 21%.