Şefa ENGIE, avertisment privind oprirea importurilor de gaze din Rusia. Cum vor fi afectate la iarnă România şi restul ţărilor europene

Directorul general al Engie, Catherine MacGregor, companie prezentă şi pe piaţa din România, atrage atenţia că orice decizie de a opri importurile de energie din Rusia, ca represalii pentru războiul pornit de Moscova în Ucraina, va afecta aprovizionarea cu energie a ţărilor din Europa în următoarea iarnă.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Catherine MacGregor, directorul general al Engie, atrage atenţia cu privire la faptul că iarna viitoare ne vom confrunta cu probleme, dacă se ia decizia de a opri importurile cu energie din Rusia.

"Iarna se apropie de sfârşit. Problema reală va fi în următoarea iarnă deoarece noi ne refacem stocurile în timpul verii", a declarat MacGregor la postul de radio France Inter.

"Ar fi foarte greu să găseşti volumele necesare şi ar fi foarte greu în cazul unui conflict lung în Ucraina. În realitate, am intra atunci într-o nouă lume a energiei, sub efectul unui şoc fizic şi al unui şoc de preţ fără precedent care ar transforma, fără îndoială, peisajul energetic pentru o lungă perioadă de timp.

Chiar şi fiind complet lipsiţi de gaz rusesc, ne-am descurca datorită furnizorilor din alte ţări, prin gazoduct sau gaz natural lichefiat”, a mai spus MacGregor.

Gazul rusesc reprezintă 20% din livrările Engie

Teama de întreruperi ale exporturilor din Rusia, care furnizează 40% din importurile europene de gaze, a determinat o creştere a preţului în Europa la un nou maxim istoric. Gazul rusesc reprezintă 20% din livrările Engie. Grupul negociază volume suplimentare cu Norvegia, Olanda, Algeria şi Statele Unite: "Dar trebuie să fim lucizi. Pârghiile care sunt la îndemâna noastră sunt de anvergură limitată. Nu vor fi suficiente pentru a înlocui tot gazul care vine astăzi din Rusia”.

În cazul unei reduceri, "nu este de neînchipuit că autorităţile publice vor pune în aplicare măsuri de limitare a cererii”, a subliniat ea.

Atât industriaşii, cât şi cetăţenii şi-ar putea reduce consumul, în special încălzirea.

De asemenea, ar fi necesară "plafonarea preţurilor angro la gaze în Europa, care ar avea meritul prin extensie de a limita preţurile la energie electrică”, şi să se accelereze în energiile regenerabile, fie că sunt turbine eoliene sau biometan, conform lui Catherine MacGregor.

Engie a anunţat pe 2 martie că are o expunere de credit de maxim 987 de milioane de euro în proiectul gazoductului Nord Stream 2 care s-ar putea materializa, în eventualitatea unui faliment al proiectului.

Cât de dependentă este România de gazele ruseşti

Gazele ruseşti ne vor ustura la buzunare. Deja vin ameninţări legate de preţul cu care vor fi livrate către europeni. Vestea bună este că România importă puţin de la ruşi. Vestea proastă e că, dacă nu începem să producem mai mult şi să consumăm mai puţin, nu doar că vom plăti bani mulţi pentru încălzire, dar o vom primi şi cu porţia.

România produce 80% din gazele pe care le consumă, restul vin din import, din Rusia. Marea problemă e că am ajuns să cumpărăm gaz rusesc din ce în ce mai scump. În noiembrie 2021 plăteam 245 de lei/Mwh, în ianuarie 2022 am ajuns să plătim 357 lei. De-a lungul timpului am plătit chiar şi 100 de euro/Mwh. România a importat din Federaţia Rusă cel mai scump gaz din Europa. Iar preţul ar putea deveni şi mai piperat în noul context.

"Deja se observă o creştere a preţului. Creşterea e de aproximativ 10-15% faţă de ieri, alaltăieri. Ea poate să crească mult mai mult", avertizează Corneliu Bodea. "Norocul nostru e că ne apropiem de primăvară şi am avut o iarnă rezonabilă", crede Silvia Vlăsceanu, expert energie. În plus, România ar trebui să înceapă să consume mai puţin. "Toate ţările din UE ar trebui să-şi reducă consumul cu 10%. Până când vor găsi soluţii, cu excepţia Greciei şi a Bulgariei", recomandă Cristian Tătaru, expert energie.

Varianta se aplică în scenariul în care prin Ucraina nu ar mai fi exportate gaze din Rusia şi nici Nord Stream 2 n-ar mai fi activat. Astfel, România va trebui să ia măsuri concrete în perioada următoare, pe de-o parte pentru a mări producţia de gaze şi, pe de alta, pentru a reduce consumul. "Să ne gândim la posibilitatea de a avea depozitele pline, de a introduce obligaţii de înmagazinare pentru furnizori, astfel încât, măcar pentru un termen mediu, să eliminăm riscul de aprovizionare dinspre Rusia", spune Silvia Vlăsceanu."România are capacitatea de a-şi creşte semnificativ producţia. Atât în interiorul ţării, cât şi offshore, în zona teritorială a României din Marea Neagră", este de părere Corneliu Bodea.  

"Vom începe să producem dintr-un nou zăcământ în Marea Neagră. Sper ca, dupa 6-7 ani de întârziere, bulgarii să se interconecteze cu grecii şi, dacă vom avea nevoie de cantităţi de gaz suplimentar, să le putem cumpăra din terminalele Greciei", a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei. 

Fără exploatarea gazelor din Marea Neagră, România va fi şi mai dependentă de gazele de import. În România, consumul de gaze este estimat la 11-12 miliarde de metri cubi anual.

Embargo pe petrolul rusesc

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a spus că Washingtonul şi aliaţii europeni discută un posibil embargou asupra importurilor de petrol rusesc, în ideea de a înăspri sancţiunile economice impuse Moscovei. Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, s-a pronunţat împotriva interzicerii importurilor de gaze, petrol şi cărbune din Rusia în cadrul noilor sancţiuni legate de invazia Ucrainei. Germania este mai dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia decât multe alte state vecine.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, după întîlnirea cu preşedintele CE Ursula Von der Leyen, că este clar că dependenţa Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată şi că este nevoie să insistăm mai mult şi mai bine pe surse energetice alternative. "Am găsit înţelegere totală când am spus că, pentru România, decizia este clară, trebuie să trecem spre independenţă energetică prin investiţii în regenerabile şi în sectorul nuclear civil", a subliniat preşedintele.

Preţul gazelor naturale a atins luni dimineaţa un nou maxim istoric pe piaţa europeană, în timp ce cotaţia barilului de ţiţei a trecut de 139 de dolari la bursa de la Londra.

La hub-ul de gaze TTF din Ţările de Jos, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile au crescut luni cu 79% până la un nou record de 345 de euro pentru un Megawatt-oră. Avansul de luni reprezintă o continuare a unei tendinţe de apreciere care a făcut ca preţurile să se dubleze pe parcursul săptămânii trecute, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia şi sancţiunile internaţionale care vizează Rusia au dat peste cap pieţele de materii prime din toată lumea.