Termoficare vs. centrală proprie: criza energetică împarte România în două. Sfatul experţilor, în iarna scumpirilor

Criza energetică împarte România în două. Mulţi se gândesc să renunţe la sistemul centralizat din cauza avariilor dese şi a costurilor mari. Pe de altă parte, şi cei care au centrală proprie se îngrozesc la gândul că în această iarnă vor plăti foarte mult pentru utilităţi. Experţii ne arată ce ne avantajează în această iarnă a scumpirilor.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Dumitru Mihăilescu a venit hotărât să îşi cumpere boiler electric. E racordat la reţeaua de termoficare şi, din cauza avariilor, nu are apă caldă. "Căldura, aşteptăm să dea drumul la CET Sud. Ne-au promis că pe 1 dau drumul. Indiferent cât durează să mă debranşez de la sistemul centralizat, nici nu discut", spune clientul. Doar că Dumitru va trebuie să mai rabde până la primăvară. În București, debranşarea totală se poate face doar între 15 aprilie şi 31 august şi costă 2.000 lei. Apoi, pentru o centrală termică, bărbatul va trebui să plătească în jur de 15 mii de lei. 

"În teorie, sistemul centralizat este soluţia cea mai optimă din punctul de vedere al încălzirii. Asta dacă sistemul ar funcţiona. Microcentrala de apartament reprezintă o soluţie alternativă", explică Alexandru Scarlat, director adjunct. Soluţie pe care tot mai mulţi o iau în calcul. Pentru a avea apă caldă şi căldură la discreţie, locatarii din acest imobil au decis să instaleze o centrală de bloc. "Investiţia a costat 80 de mii euro în 2003. S-a făcut cu împrumut la bancă", spune Dinculescu Silviu, preşedinte de bloc.

Facturi mărite în criza energetică

Criza energetică face ca, oricum, toată lumea să aibă facturi mărite. Dacă luăm în calcul toate bonificaţiile venite de la stat, factura la iarnă pentru un apartament de două camere cu centrală termică va ajunge, în medie, la 286 lei pe lună. Pentru aceeaşi locuinţă racordată la reţeaua de termoficare, o familie va plăti 279 de lei. O diferenţă de 7 lei. "Dacă în viitor nu vor mai exista astfel de compensaţii, diferenţa ar fi net în favoarea centralei termice, adică 427 de lei faţă de 600 de lei", crede Dumitru Chisăliţă, expert în energie.

Indecişii trebuie să ia în calcul şi alte costuri suplimentare. Centralele de apartament trebuie verificate periodic - asta înseamnă alţi 300 de lei. Iar dacă se strică, trebuie înlocuite. "Clienţii achită 3.000-3.500 de lei. Vorbim strict de centrale care sunt deja pe piață și se schimbă", precizează Alexandru Scarlat. Pe de altă parte, cei racordaţi la reţeaua de termoficare trebuie să-şi monteze, până la finalul acestui an, repartitoare de căldură. Un cost suplimentar de cel puţin 700 de lei. 

"Agentul termic se livrează haotic. Toate cheltuielile se răsfrâng asupra populaţiei", spune Eugen Berceanu, administrator de bloc. În plus, oamenii trebuie să suporte pierderile din reţeaua de termoficare, iar asta înseamnă facturi mărite la energie electrică.