Unde a eşuat legea bacşişului. Statul a făcut mai mulţi bani din amenzi decât din impozit: "Nu, nu bifez pe bon"

Legea bacşişului, un eşec răsunător. La un an de când a intrat în vigoare, statul a adunat mai mulţi bani din amenzi decât din impozitarea atenţiilor pentru chelneri. Motivele sunt două. Tot mai puţini clienţi lasă bacşiş, iar cei care o fac preferă să lase bani separat, fără să îi treacă pe bon.

• Cum a reușit Călin Georgescu să câștige primul tur? Experții spun că profilul lui online a fost creat în mai mulţi paşi, timp de câțiva ani

Regula bacșișului trecut pe nota de plată și impozitat de stat cu 10% se aplică de la 1 ianuarie anul trecut. Guvernul a ingnorat controversele şi a instatat pentru această lege cu gândul la încasări mai mari pentru bugetul de stat. A adunat, însă, sub 30 de milioane de lei, de trei ori mai puţin decât cea mai pesimistă estimare. 

Mulţi clienţi nu includ bacşişul pe bon

"Nu, nu bifez pe bon, dar cam folosesc cashul. Undeva la 5-10%", spune un român. "Cash. Mi se pare că sunt suficiente impozite asupra salariilor. O mică atenţie pentru efortul pe care îl fac. Să impozitezi iar, mi se pare un pic cam mult", crede un altul.

Mulţi clienţi nu includ bacşişul pe bonul fiscal, ci lasă atenţia pentru chelneri separat. Conform legii, cei care încasează tips-ul în numerar sau cu cardul riscă amenzi de până la 4.000 de lei dacă nu îl trec pe bonul fiscal.

Peste 6.000 de amenzi ANAF într-un an

"În 2023, ANAF a dat peste 6.000 de amenzi în valoare de 35 de milioane de lei pentru restaurantele şi cafenelele care nu au trecut bacşişul pe bon. Iar în acest an, Fiscul a aplicat 400 de sancțiuni în valoare de aproape 3 milioane de lei", transmite Alin Stan, reporter Observator, conform datelor Economedia.

"Legea asta a fost gândită mai mult să dea prilejul inspectorilor de la ANAF să sancţioneze, să dea amenzi, nu neapărat pentru a recupera bani din bacşişurile pe care oamenii le dau", spune Adrian Negrescu, analist economic.

"Exact în zonele ţării cu cea mai mică rată de fiscalizare, sunt exact zonele ţării care aduc şi cea mai mică contribuţie prin aceste bugete. Oricum, e mai bine decât nimic. Până la introducerea acestei legi, nu se lua nimic", a explicat Ion Biriş, reprezentant HORA.

În plus, un studiu arată că românii încep să ia obiceiuri occidentale. Jumătate dintre clienţii restaurantelor nu mai lasă atenţii personalului. "Oamenii de multe ori trebuie să fie întrebaţi. Pe ei nu-i prea interesează dacă lasă sau nu. În general, mai mult cash. Din punctul meu de vedere, cred că este o scădere", mărturiseşte Marius, ospătar.

Ospătarii pot primi pentru servicii nu mai mult de 15 la sută din valoarea consumației.