Ajunse în ţara noastră, Kria şi Anghelina mai depăşesc o graniţă, a comunicării: învaţă româna de la noii colegi de şcoală

Familiile de refugiaţi care rămân în România îşi pot înscrie copiii la grădiniţele şi şcolile din ţară. Vor putea participa la toate orele şi vor avea posibilitatea să ia şi lecţii de limba română. Dacă nu au acte de studiu, vor fi evaluaţi la fiecare materie şi vor fi încadraţi în anul de studiu corespunzător.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Kria, Cristina, Victoria şi Anghelina au fugit cu mamele lor de atacurile din Odessa, iar astazi au început şcoala la Brăila. Acolo, majoritatea profesorilor şi elevilor cunosc deja limba rusă. "Le-am pregătit un caiet special pentru abecedar ca să putem învăţa şi literele în limba română, începând de mâine", arată o învăţătoare.

Elevii ucraineni se integrează în clasele din România

"Intenţionăm să rămânem în România până când la noi acasă se rezolvă totul şi va fi pace", mărturiseşte Tatiana, mamă din Ucraina. Speră cu toţii ca fetele să se integreze uşor în colectiv. Încă trei elevi din Ucraina sunt aşteptaţi în zilele următoare la şcoala Puşkin. Elevii ucraineni vor fi primiţi în şcoli indiferent de efectivul de copii al clasei. Numărul poate fi suplimentat doar ca excepţie pentru aceşti elevi. Vor putea participa la toate cursurile, dar şi la activităţile extraşcolare din şcoli şi grădiniţe. Cel mai dificil va fi, însă, pentru cei care nu ştiu deloc nici limba română, nici limba engleză.

"Există şcoli în municipiul Bucureşti, de exemplu, care au bursieri din Republica Moldova. Asta înseamnă că ei cunosc rusa, ar putea fi o variantă. Sunt situaţii în care cunosc limba engleză, ceea ce ar uşura integrarea lor", declară Larisa Gojnete, ISMB.

Repartizarea elevilor refugiaţi în şcoli

O comisie formată din inspectori şcolari, trei profesori şi un consilier va gestiona în fiecare judeţ repartizarea elevilor. "Avem un copilaş care are 12 ani, în Ucraina era tot în clasa a şasea. Copilul va fi evaluat la fiecare disciplină, pentru a se stabili nivelul şi anul de studiu la care va fi integrat", adaugă Larisa Gojnete.

"Eu aş încerca să învăţ de la ei şi să fiu prieten şi cu ei. Dacă pot, în engleză, şi am învăţa ucraineană şi pe ei, română", spune un elev din clasa a patra. La intrarea în colectivitate, aceşti elevi vor face o examinare a stării de sănătate pentru a primi avizul medical de înscriere în colectivitate. Dacă aceşti copii nu sunt vaccinaţi, ar putea beneficia şi de programul naţional de vaccinare din partea Ministerului Sănătăţii, aici, în România. Părinţii elevilor refugiaţi îi pot înscrie pe aceştia şi la cluburile pentru copii sau la alte activităţile extraşcolare.