Au ştiut că vin inundaţii puternice, dar nu au făcut nimic. Primar: "Cu natura nu te pui!"

Un dezastru anunţat şi un lanţ de nepăsare care a dus la catastrofă. Nu o dată, nu de două, ci de trei ori exact în aceleaşi zone. Acum, viitura le-a dat autorităţilor un răgaz de 12 ore în care puteau limita efectele devastatoare ale puhoaielor. Au ştiu, dar n-au făcut mai nimic. Şi, ca după fiecare potop în Galaţi, se revărsă valul de promisiuni că se vor face diguri şi se vor lua măsuri. Care vor rămâne, cel mai probabil, împotmolite prin nişte sertare. Până la catastrofa viitoare. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

E o dramă cu repetiţie în Galaţi. Lacrimi şi disperare din cauza inundaţiilor au fost şi în 2013 şi în 2016. Autorităţile nu au învăţat nici de data asta nimic, dar ar fi putut limita efectele catastrofale. Au ştiut cu cel puţin 12 ore înainte că va lovi viitura. Dar reacţia a fost slabă şi şapte oameni au pierit luaţi de ape. "Nu a făcut nimic pentru noi, uitaţi ce e pe stradă", arată un localnic. "Poze s-au făcut de şapte ani, şi unde sunt? În sertare la ei, nu la faţa locului", spune un altul.

Inundaţiile catastrofale din Galaţi. Cronica unui dezastru anunţat

Vineri la prânz, ministrul Mediului convoacă o şedinţă de urgenţă. "Hidrologii au estimat încă din cursul dimineţii că există anumite cursuri de apă unde erau subliniate exact râurile care ne-au fâcut probleme câteva ore mai târziu", a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Conform procedurilor, avertizările ajung imediat pe masa Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi IGSU. Informarea cu pericolul e dată mai departe către structura locală şi, în funcţie de avertizare, se pregătesc forţele de intervenţie. Toate informaţiile ajung apoi la prefectură, care are obligaţia de a anunţa primăria. Ce s-a întâmplat însă de vineri de la prânz până sâmbătă dimineaţa la 4 când a lovit viitura?

"Primele măsuri - am anunţat populaţia. Ce poţi să faci când te trezeşti că vine puhoi de apă din patru locuri? Pe baza internetului şi s-au anunţat unul pe altul", a precizat Mihaiţă Mancilă, primar Pechea. Alţii, în schimb, au ştiut dar n-au crezut. "Nu ne gândeam că poate avea atâtea efecte apa! Cu natura nu te pui! Din păcate, nu (n.r. există diguri de protecţie)! Nu ne-am confruntat cu aşa ceva niciodată", a declarat Mihai Bejan, primar Bereşti.

Semne au fost şi s-au acumulat până la revarsarea puhoaielor. "La momentul acesta, nu a fost decomaltat de 30 de ani. Apa a fost peste 5 metri şi a dat peste dig, mi l-a rupt şi a adus toată apa aici. S-au făcut sesizări, au promis că o decolmateze", spune Laureţiu Moraru, primar Folteşti.

"Pârâul Chineja, care în mod normal nu are mai mult de jumătate de metru, iar în verile secetoase nu e apă deloc, a devenit o ameninţare. Are patru metri, digurile au fost sparte şi urmează o nouă viitură", transmitea reporterul Observator Adrian Obreja.

Al treilea val de inundaţii: cine e de vină

Autorităţile de la Bucureşti au cârpit catastrofa cu vorbe de consolare. Nu doar dezastrul e cu repetiţie. Un deja vu sunt şi promisiunile autorităţile care s-au transformat în apă de ploaie. În 2013, 9 persoane şi-au pierdut viaţa din cauza inundaţiilor în aceeaşi zonă. Iar mai marii zilei picurau speranţă atunci ca şi acum. 

Apele au trecut, problemele au rămas. În 2016, viiturile lovesc iar. Fiecare Guvern a dat vina pe greaua moştenire. Deşi a apăra oamenii de dezastru ar trebui să fie prioritar, indiferent de mandat. 

• Reporter: De ce nu s-au luat măsuri să se preîntâmpine?
• Marcel Ciolacu: În primul rând, eu nu am primit nicio informare. În al doilea rând, să ştiţi că nu poţi să te pui cu natura. Am mutat toţi specialiştii şi de la Iaşi şi experţii de la Apele Române Bucureşti, am făcut o solicitare şi către Facultatea de Construcţii, să vedem dacă se pot face anumite investiţii ca să nu se mai întâmple acest lucru. 

Ar urma să fie terminat, nu se știe când, un proiect pentru construcția unui baraj care să protejeze în viitor localitățile inundate din Galați. Sistemul hidroameliorativ din zonă – barajul de la Suhurlui - început în 1975, a fost abandonat în 1991, după ce a consumat aproape un miliard de dolari. 

Soluţia provizorie ar fi micile baraje care să oprească apa de ploaie scursă prin văi care să împiedice formarea viiturilor. Au fost şi până acum, dar statul le-a abandonat de decenii. "Este nevoie de o regândire a intervenţiilor până la nivelul planurilor de amenjarte a teritoriului. Consoliderea digurilor existente, extinderea în zonele vulnerabile, construcţia unor zone de retenţie a volumelor mari de apă", spune Prof. univ. dr. Daniel Peptenatu.

Până atunci, în continuare, doar speranţa oamenilor aflaţi în calea apelor se face dig.