Au transformat canalele în gropi de gunoi, iar după inundaţii plătesc preţul. Scuzele găsite de localnici

Mii de locuitori din sudul şi vestul ţării se uită descumpăniţi la ce a rămas după ploile şi inundaţiile din ultimele zile. Cei mai mulţi şi-au pierdut animalele, culturile sunt distruse iar casele sunt pline de mâl. Furiosi unii spun ca dezastrul putea fi evitat dacă albiile râurilor erau curăţate. Responsabilii însă pasează vina între ei.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Dunărea s-a transformat într-un fluviu de pet-uri în ultimele zile. La Moldova Nouă, tone de plastic plutesc acum aduse de râurile de la noi dar şi din ţările vecine care s-au confruntat cu inundaţii. În Gorj, apele au măturat 13 localități timp de trei zile. Oamenii şi au ridicat singuri baraje cu ce au găsit la îndemână. 

Localnic: "Era dezastru, nu aveam ce să fac. Era apa până la brâu. Au sărit băieţii care m-au ajutat aici, am înşirat buturugi pe aici ca să mă protejez, să nu îmi intre în casă. Am adus acolo sacii cu nisip."

Constantin Țucu, primarul comunei Borăscu: "Era o mare de apă, apa deja trecuse peste drumul judeţean, aţi văzut şi dumneavoastră, era peste un metru. Ploaia a fost foarte puternică, gurile de scurgere nu au mai făcut faţă."

Diana Speretoiu, reporter Observator: "Din curţile şi din casele oamenilor apele s-au retras, dar câmpurile încă băltesc chiar şi la 3 zile după inundaţii. În Gorj sunt sute de hectare de grâu şi porumb care riscă să fie compromise din cauza apelor."

Un drum a fost rupt de ape în două, pe o lungime de peste 100 de metri. Autorităţile locale şi sătenii s-au mobilizat pentru a-l repara. Bilanţul final al inundaţiilor din judeţul Gorj nu este finalizat momentan. Şi în Mehedinţi pagubele sunt considerabile: poduri rupte, drumuri distruse şi case şi grădini îngropate în mâl

Lucian Coandă, primarul comunei Bâcleș: "În vreo opt locuri podul stă să se prăbuşească, nu ştiu ce vom face aici, cu bugetul propriu nu putem să reparăm o asemenea lucrare. După cum observaţi, totul este picat. Probabil că voi închide circulaţia."

Localnic: "A venit un val ca la tsunami. Un val foarte mare. Oamenii au rămas surprinşi, fără să mai poată face nimic." 

Localnică: "Am pierdut şi pui, şi porc, şi alimentele. Totul! Noi nu mai avem ce să punem pe masă, nu mai avem nimic."

Locuințe neasigurate în zonele afectate

Probleme localnicilor sunt cu atât mai mari cu cât locuinţele nu sunt asigurate. La nivelul judeţului Mehedinţi sunt înregistrate puţin peste 13.000 de poliţie obligatorii.  Nici în restul ţării situaţia nu este mai bună. Chiar dacă sunt obligatorii, în prezent sunt înregistrate doar 2 milioane de poliţie de asigurare împotriva dezastrelor naturale. Dintre acestea, trei sferturi sunt făcute la oraş.  În Dolj, Comuna Breasta, este una din localitățile măturate de şuvoaie. Aici, la orice ploaie mai serioasă casele oamenilor sunt ameninţate de ape

Cristina Oprea, reporter Observator: "Deşi acest canal ar trebui să colecteze ape, colectează de fapt gunoiul din sat. Pe lânga asta, în albia sa sunt copaci pe care nimeni nu i-a tăiat de zeci de ani." 

Oamenii încearcă sa se scuze.

Localnic: "A venit apa, le-a împins aici.

Reporter: "Haideţi că astea de pe mal nu le-a împins apa."

Localnic: "Apa le-a împins, a fost până aici sus."

Reporter: "Păi şi copacii aceştia?"

Localnic: "Ăia (n.r. copacii) din albie au crescut aici. Nu a venit nimeni să-i taie."

Aceeași situaţie si pe albia Rasnicului, unul dintre pâraiele care a făcut prăpăd după ce a ieșit din matca. În jurul copacilor crescuți chiar pe cursul apei, sunt baraje de gunoaie. 

Autorităţile îşi pasează resposabilitatea

Reporter: "Cât de des vin cei de la Apele Române să cureţe albia?" 

Laurențiu Ifrim, primarul comunei Șimnicu de Sus: "În ultimele 12 luni nu i-am văzut o dată. Absolut niciodată. Am încercat o comunicare, dar nu ai cu cine. Aici e zonă de le aparţine lor, tot la fel, gunoaie. Cui să te adresezi? Domnii sunt absenţi."

Ministrul Mediului recunoaşte că inistituţia din subordinea sa e responsabilă de curăţerea albiilor de râu

Mircea Fechet, ministrul Mediului: "Albiile râului, fără îndoială, sunt în sarcina ANAR-ului. Administraţia Naţională Apele Română, prin fiecare administraţie bazinală sunt responsabili de ecologizarea şi întreţinerea albiei."

Guvernul a anunţat că dă câte 10.000 de lei famiilor care au casele distruse în proporţie de 75 la sută. Până la această oră, reprezentanţii Apelor Române nu au comentat situaţia. 

Imaginea dezastrului e completată si de inconștiența autorităților locale. Dacă te abați de la drumul principal, prin comune rar găsești rigole și podețe care sa preia apele. 

Primar: "Canalul acesta este un canal foarte important pentru satul Deleni. Din cauza nepăsării, corupţiei, s-a ajuns ca toate betoanele din Craiova, de unde le-au adus, să le verse aici." 

În Simnicu de Sus, primarul s-a apucat sa sape singur șanțurile, de frica inundațiilor. Ajuns de curând în fruntea comunității, se luptă să repare ce se mai poate după fosta administrație care a stat la putere 20 de ani. În unele cazuri nu se mai poate face nimic.

Cristina Oprea, reporter Observator: "Sunt aruncate resturi de la construcţii chiar în gura de scurgere a canalului. Dacă se umflă vreodată pârâul ăsta e nenorocire."

În teorie, curăţarea albiilor în interiorul localităţilor intră în grija autorităţile locale, cu sprijinul Apelor Române. Iar prefecturile ar trebui să verifice situaţia în teren de cel puţin două ori pe an. În realitate fiecare ploaie torenţială ne prinde nepregătiţi