"Bijuteriile" Bucureştiului de altădată, cămin pentru oamenii străzii. Osama luptă cu Primăria pentru salvarea unei clădiri din 1880: "Nu pot să fac nimic"

Zonele istorice protejate ale Capitalei au făcut un salt de la istorie la mahala urbană. Multe dintre cartierele din Bucureştiul vechi arată deprimant: bijuterii de arhitectură invadate de oameni fără adăpost, clădiri care stau să cadă înconjurate de mizeria şi nepăsarea autorităţilor. Localnicii sunt furioşi, până şi maşinile de gunoi trec mai rar pe acolo.

• Meteorologii anunţă o "schimbare majoră" a vremii. Vom avea fenomene extreme în ţară toată săptămâna

De la istorie la mahala este doar un pas. Găseşti dovada în cartierele istorice protejate din Bucureşti care au devenit cele mai urâte zone din oraş. Pline de mizerie, de oameni fără adăpost şi clădiri părăsite care stau să cadă. Aşa au ajuns locurile cu care cândva ne mândream şi pe care acum le ocolim. Zona protejată Griviţei, cândva cea mai bogată din oraş, este o ruină. Din 60 de monumente istorice au mai rămas câteva, multe în stare critică. 

Femeie: Nu arată deloc frumos. Construcţiile vechi, nereparate.

Investitorii străini luptă pentru restabilirea clădirilor

Una dintre ele este clădirea de pe Calea Griviţei numărul 4. Un monument istoric construit în 1880 din care o bucată a fost demolată. Cealaltă a rămas în picioare, dar stă să cadă. Clădirea a fost cumpărată în 2014 de un investitor din Siria care vrea să o renoveze şi să deschidă în ea un hotel. 

Osama, proprietarul clădirii: Vreau să fac clădirea exact cum a fost. Nu pot să fac nimic. Acum este curată, pregătită să pot să îmi fac treaba şi aştept să pot să obţin toate autorizaţiile. De un an şi jumătate. 

Până acum nouă ani, în clădire colcăiau zeci de oameni au străzii. 

Osama, proprietarul clădirii: Erau acolo 87 de inşi care erau acolo, stăteau. Scoteau uşile şi făceau foc cu ele. Am scos vreo 107 maşini de mizerie.

Bijuteriile Capitalei, cămin pentru oamenii străzii

Poveşti asemănătoare au toate monumentele istorice din Bucureşti.

În altă zonă protejată din centrul Capitalei, o mulţime de indivizi au ocupat ilegal clădirile monument istoric. S-au extins şi din trotuar, unde scot de la scaune şi mese până la uscătoare de haine. Puţinii proprietari sunt revoltaţi că autorităţile nu intervin. 

Tudor Cocoş, locuitor zonă protejată: Vin o dată la o săptămână, o săptămână jumate să dea cu maşina de curăţenie. În rest fac proprietarii. Cred că da din cauza faptului că oamenii care stau aici sunt mai mulţi fără documente. Am avut un şoc. Erau foarte mulţi oameni ai străzilor, oameni cu probleme de droguri. 

Primăria Capitalei, obstacol în consolidarea clădirilor istorice

Situaţia nu pare să aibă curând o rezolvare. Primăria Capitalei eliberează cu greu autorizaţii de consolidare pentru clădirile istorice, în timp ce tot mai multe imobile sunt plasate pe lista monumentelor protejate. 

Gheorghe Pătraşcu, fostul arhitect şef al Capitalei: Se exagerează. Lista monumentelor din România este egală cu cea din Franţa, Franţa e de trei ori mai mare. Fondurile alocate pentru restaurare în Romania sunt absolut derizorii, ceva de un milion, două, trei de euro pe an la toată ţara. 

Paul Racoviţă, director Inspectoratul de Stat în Construcţii: Am convingerea că nu se pot consolida toate, nu merită efortul economic să consolidezi. Sunt anumite lucruri pe care nu le mai poţi consolida şi atunci parerea mea e că ar trebui luată în calcul varianta demolării şi reconstruirii chiar cu păstrarea unor elemente, dacă se merită. 

Pe lista monumentelor istorice din Bucureşti sunt 1.500 de clădiri, cele mai multe în zonele protejate ale oraşului.