Ce este Supravegherea Persistentă din Spațiu, semnată de România. 17 țări NATO vor contribui cu active de 1 mld $

România a semnat, alături de alte 16 țări aliate NATO, inițiativa de "Supraveghere Persistentă din Spațiu", (Alliance Persistent Surveillance from Space) menită să sporească capacitatea de monitorizare a activităților de la sol și de pe mare. În următorii cinci ani, 17 țări vor contribui cu active în valoare de peste un miliard de dolari. Proiectul îşi propune să schimbe modul în care NATO colectează, procesează şi distribuie informaţii, integrând tehnologii avansate, precum inteligenţa artificială, menţinând avantajul tehnologic şi îmbunătăţind viteza şi eficienţa procesului decizional. 

• CALCUL. Profitul obținut astăzi de un român care ar fi cumpărat un lingou de aur în 2019

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a semnat, marţi, în cadrul Summitului NATO de la Washington, alături de omologii din 16 ţări aliate, Memorandumul de înţelegere privind Programul "Supraveghere Persistentă din Spaţiu la Nivel Aliat" (APSS).

Potrivit unui comunicat NATO, în următorii cinci ani, 17 aliați vor contribui cu echivalentul a peste 1 miliard de dolari pentru a mobiliza "active spațiale comerciale și naționale și pentru a extinde capacitățile de exploatare avansată."

Cum va contribui România la programul APSS

Potrivit MApN, în actualul context de securitate, caracterizat de provocări diverse şi interconectate, tehnologiile spaţiale sunt esenţiale pentru realizarea obiectivelor de apărare. "Programul APSS va oferi cadrul necesar pentru viitoarele dezvoltări în domeniul spaţial, în beneficiul aliaţilor şi al Alianţei, oferind o perspectivă comună asupra acestui nou domeniu operaţional şi un răspuns adecvat la noile ameninţări", se explică într-un comunicat al MApN.

Memorandumul de înţelegere are scopul de a stabili cadrul necesar pentru gestionarea şi implementarea Programului APSS, pentru a răspunde cerinţelor şi nevoilor NATO.

"Această iniţiativă subliniază angajamentul României pentru modernizarea şi consolidarea capacităţilor noastre naţionale şi colective. Prin alăturarea la Programul APSS, vom asigura o supraveghere continuă şi eficientă din spaţiu, vitală pentru răspunsurile rapide la noile ameninţări de securitate. România este interesată să participe la astfel de proiecte care promovează inovarea şi asigură accesul la tehnologii de vârf", a evidenţiat ministrul Tîlvăr.

Programul APSS urmăreşte să îmbunătăţească şi să accelereze conştientizarea situaţiei operaţionale şi să susţină procesul decizional în cadrul NATO, prin sporirea accesului la date, servicii şi capabilităţi spaţiale.

Ce este "Supraveghere Persistentă din Spațiu"

Lansată oficial în 2023, iniţiativa "Supraveghere Persistentă a Alianţei din Spaţiu" este destinată să consolideze capacităţile NATO de a colecta şi gestiona date spaţiale, într-un mod eficient şi coordonat.

Conform MApN, această iniţiativă inovatoare îşi propune să schimbe modul în care NATO colectează, procesează şi distribuie informaţii, integrând tehnologii avansate, precum inteligenţa artificială, menţinând avantajul tehnologic şi îmbunătăţind viteza şi eficienţa procesului decizional. 

România s-a alăturat şi proiectului de dezvoltare a infrastructurii digitale a NATO

Totodată, Tîlvăr a semnat Scrisoarea de Intenţie pentru cooperarea multinaţională în vederea dezvoltării şi implementării de software aliat pentru servicii de Cloud şi Edge (Allied software for Cloud and Edge services – ACE)

"Proiectul de mare vizibilitate constituie unul dintre obiectivele Strategiei NATO de Implementare a Procesului de Transformare Digitală, document aprobat în cadrul Summitului de la Vilnius în 2023, şi vizează dezvoltarea infrastructurii digitale a NATO (Digital Backbone). România se alătură astfel altor 21 de state aliate în efortul comun de a accelera procesul de adoptare a modelului cloud, în vederea asigurării serviciilor, în beneficiul structurilor Armatei României şi al forţelor aliate, dislocate pe teritoriul statelor membre ale Alianţei", precizează MApN.

Prin dezvoltarea şi implementarea soluţiilor software aliate, necesare asigurării serviciilor de tip cloud computing şi edge computing/de tip interfaţă cu sistemele naţionale, proiectul ACE va avea ca rezultat minimizarea riscurilor de securitate, asigurarea unei interoperabilităţi ridicate şi a unor servicii sigure şi scalabile, integrarea acestora într-o arhitectură care va permite partajarea datelor în domeniile de operaţii terestre, aeriene, maritime, spaţiale şi din spaţiul cibernetic.

Proiectul ACE şi celelalte proiecte prevăzute a fi derulate în baza Strategiei NATO de Implementare a Procesului de Transformare Digitală vor contribui la accelerarea eforturilor Alianţei şi a statelor aliate privind implementarea strategiilor de descurajare, conceptelor de comandă-control şi a conceptului de operaţii multi-domeniu.

"Dezvoltarea unor soluţii software de ultimă generaţie pentru serviciile de tip cloud  şi edge reprezintă un obiectiv strategic major al ţărilor aliate, care va contribui la menţinerea coerenţei şi unităţii aliate, într-o lume dominată de competitori care testează permanent rezilienţa statelor membre în domeniul digital. Prin participarea la această iniţiativă, ne asigurăm că suntem pregătiţi să facem faţă provocărilor viitoare", a declarat ministrul Angel Tîlvăr.

Cele două iniţiative au fost semnate 24 de Aliați NATO: Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii. 

Separat, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia au semnat o Declarație de Cooperare privind spațiul aerian transfrontalier. Aceasta va asigura, potrivit NATO, utilizarea spațiului aerian din cele cinci țări participante pentru antrenamente și exerciții NATO și alte activități aeriene din regiunea nordică. Capacitatea NATO de a se antrena la scară în domeniul aerian reprezintă un element critic al poziției de descurajare și apărare colectivă a Alianței, potrivit comunicatului NATO.