Cu un război la doi paşi de graniţă, industria de armament a României e la pământ. Datorii uriaşe şi investiţii întârziate

Tragi cu puşca, nu ia foc. Cam aşa ar putea fi descrisă industria de armament a ţării. Cu războiul la doi paşi de graniţele ţării, România încearcă să se înarmeze. Doar că industria de apărare a ajuns pistol cu apă: fabricile au datorii uriaşe şi investiţiile întârzie.

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola. Max Verstappen va pleca din pole position. Cursa, LIVE duminică de la ora 16:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Uzina Mecanică Moreni a fost un reper al industriei de armament. Aici au fost fabricate TAB-urile şi transportorul Zimbru, dar şi vehicule blindate uşor. Acum, datoriile depăşesc 8 milioane de lei. "Ceea ce am cerut directorului general a fost să colaboreze cu jucătorii din industria de apărare de stat sau privaţi pentru a putea să producă mai mult sau să dezvolte noi produse", a declarat Florin Spătaru, ministrul Economiei. Proiectul transportorului blindat care trebuia realizat la Moreni încă de acum cinci ani a rămas pe hârtie.

Cugir, fabrica de arme şi muniţii. Aici datoriile ating aproape 6 milioane de lei. De mai bine de 6 ani, conducerea încearcă să producă o nouă armă de asalt pentru soldaţii români care să înlocuiască vechile Kalaşnikov. În zadar. "Investiţii lăsate deoparte de ani de zile. Când zici că ai rezolvat ceva, nu îţi aprobă bugetul. Îşi doresc să rămână industria asta, dar nu fac nimic pentru ea", a declarat Ioan Neagu - sindicalist Fabrica de Arme Cugir. Soarta tuturor uzinelor de armament este trasă la indigo. Datorii şi lipsă de viziune.

Datoriile industriei de apărare

• Uzina Mecanică București: 29,43 milioane lei
• Uzina Mecanica Plopeni: 26,59 milioane lei
• Uzina Mecanică Sadu: 22,13 milioane lei
• Uzina Automecanica Moreni: 8,81 milioane lei
• Metrom SA: 10,98 milioane lei
• Tohan SA: 11,64 milioane lei
• Fabrica de Arme Cugir: 5,98 milioane lei
• Fabrica de Pulberi Făgăraș: 2,79 milioane lei
• Pirochim Victoria: 736.000 lei
• Carfil SA: 1,98 milioane lei

În ultimii 30 de ani, achiziţiile de tehnică militară nu au făcut altceva decât să scoată sume uriaşe din bugetul Ministerului Apărării şi Guvernului, fără ca parte a investiţiilor să se întoarcă sub forma unor contracte în fabricile româneşti. "Nu reuşim să negociem contractele de tip offset cu principalii furnizori din Europa în aşa fel încât pe de o parte să ne asigurăm din punct de vedere strategic apărarea României. Şi, pe de altă parte, să dezvoltăm industria României", a declarat Adrian Negrescu, specialist economic.

Achiziţia rachetelor HIMARS şi Patriot au offset sau contracte de compensare 0. La fel şi cumpărarea avioanelor F-16. În cazul transportoarelor Piranha, americanii de la General Dinamycs au promis investiţii de 200 de milioane de euro în uzina mecanică Bucureşti. "Se concretizează un transfer de tehnologie şi 'knowhow' în industria românească, în economia românească. Poate să reprezinte catalizatorul pentru relansarea industriei de apărare româneşti", a declarat Nicolae Ciucă, premierul României. 23 de companii funcţionează acum în industria de apărare a României. Ministerul Economiei lansează noi promisiuni în contextul conflictului armat de lângă noi. Vor fi investiţii de 100 de milioane de dolari anul acesta în domeniu.