Culturile de grâu, compromise de secetă. Fermierii se plâng că nu pot ara terenurile: "N-avem nicio şansă"

Cea mai călduroasă toamnă din istorie are consecinţe grave pentru agricultură. Culturile de grâu, rapiţă şi orz riscă să fie compromise. Cele mai afectate zone vor fi Dobrogea, Muntenia şi o mare parte din Moldova. Fermierii de aici se tem că nu-şi vor recupera nici măcar investiţiile. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Ionuţ are 700 de hectare de pământ într-o comună de lângă Iaşi pe care cultivă grâu, orz, rapiţă şi porumb. Dacă în anii trecuţi, în octombrie termina procesul de însămânţare, acum abia în noiembrie s-a apucat de arat. Plugurile, însă, abia străpung solul pietrificat. 

Fermierii se plâng din cauza secetei

Ionuţ Rusu, fermier: Ăştia mari... doar dacă îi degeră frigul în iarnă. Altfel n-avem nicio şansă. Doar cu ciocanul să-i sparg. 

S-a ajuns în această situaţie pentru că temperaturile au sărit şi în octombrie de 30 de grade.  

Ionuţ Rusu, fermier: La data din calendar aveam deja câteva ploi la activ. În ultimele trei luni avem cel mult 20 de litri, ceea ce este extraordinar de puţin. Nu putem pregăti terenul. Utilajele, efectiv, le rupem. Investim foarte mulţi bani în întreţinerea lor, consumurile de motorină sunt extraordinar de mari. Doar pe minus mergem. Cel puţin 30% mai mult faţă de un an normal. 

Clara Mihociu, reporter Observator: Pe lângă întârzieri şi costuri mai mari pentru prelucrarea terenurilor, au nevoie şi de mai mult timp agricultorii. Dacă în mod normal un hectar dura pentru a fi arat aproximativ o oră, acum, din cauza faptului că solul este extrem de uscat, durează chiar şi două ore. 

Culturile semănate de ceva vreme sunt şi ele în pericol

Cristian Boghiu, inginer la o fermă agricolă: Două ploi am avut săptămâna trecută, una de zece, una de şase litri, dar nu putem spune că este suficient. Dacă o să fie în continuare temperaturile ridicate şi cu vântul care este încă destul de activ, acea apă pe care noi încă o avem aici, ea se va ridica la uprafaţă şi se va evapora. 

Specialiştii speră însă ca dezastrul să nu fie atât de mare. 

Denis Țopa, decanul Facultăţii de Agricultură USV Iaşi: Orice întârziere duce la o oarecare pierdere la final. A plouat mai puţin de 10 litri în ultimele două săptămâni. Este mult sub media lunară. Grâul sau în general culturile păioase, de toamnă, au adaptabilitate foarte mare. 

Lipsa acută a ploilor în primele două luni de toamnă a adus secetă extremă în sudul şi în estul ţării, spun meteorologii. În zonele de câmpie, în septembrie şi octombrie cantităţile de apă ar trebui să ajungă, în mod normal, la 70 litri pe metru pătrat. Anul acesta, cu greu s-au înregistrat 30 de litri în ambele luni. În următoarea perioadă, sunt anunţate mai multe precipitaţii, lucru care ar trebui să îi ajute pe fermieri.