Cum pot fi protejaţi copiii de prădătorii de pe internet
Fiecare generaţie de părinţi face tot ce crede că e bine pentru copii, asta este incontestabil, dar din păcate nu îi fereşte de greşeli. Specialiştii spun că şi noi, părinţii de acum, facem greşelile noastre, poate din prea multă iubire chiar: ne ferim prea mult copiii de posibile pericole din lumea reală şi îi lăsăm complet neprotejaţi în mediul online, în faţa calculatoarelor sau cu telefoanele în mână. Anual, mii de copii sunt abuzati sexual pe internet în România. Un lucru este clar: orice copil care îşi petrece timpul pe internet este vulnerabil, iar noi nu îi învăţăm destul să se apere. De exemplu prea puţin povestesc când sunt abuzaţi pe internet.
De Redactia Observator la 13.04.2025, 11:47
O decizie corectă mai ales că Internetul este plin de pericole, mai ales pentru minţile fragede. Iar reţelele de socializare pot deveni o adevărată pepinieră de prădători.
O simplă conversaţie cu un străin poate aluneca uşor într-o zonă în care cei mici NU au ce căuta. Conversaţii cu tentă sexuală, chiar fotografii sau videoclipuri sunt parte a unui abuz ce poate avea implicări psihologice grave.
Cum pot fi protejaţi copiii de prădătorii de pe internet
"Un asemenea caz are efecte pe termen lung. Ajuns să nu mai aibe încredere în propria persoană, dar nici în cei din jur, se izolează şi resimt acel sentiment de ruşine şi vinovaţie. Sunt convinşi că li s-a întâmplat ceea ce li s-a întâmplat pentru ca merită", a declarat Elena Stambuli - psiholog.
Doar că vinovaţi nu sunt niciodată copiii, iar părinţii trebuie să fie conştienţi că informarea corectă este datoria lor. Nu este suficient să le spunem celor mici "nu vorbiţi cu străinii".
"Au abilităţi foarte bune de comunicare, sunt manipulatori şi mai ales au foarte multă răbdare, astfel încât să câştige încrederea copiilor care se află la o vârstă a curiozităţii şi se lasa uşor influenţaţi", a declarat Elena Stambuli - psiholog.
De multe ori, prădătorii se dau drept persoane de acceași vârsta sau cunoscuți influenceri. Aşa că o conversaţie sinceră cu propriul copil şi discuţiile libere, bazate pe încredere, sunt esenţiale. Apoi urmează informarea. Cei mici trebuie să ştie ce pot şi ce nu pot împărtăşi prietenilor virtuali.
"Recomand şi părinţilor, dar mai ales copiilor, să fie atenţi cum folosessc aceste reţele de socializare sau orice în mediul online, să nu ofere date de contact, nume, adresă, să evite conversaţiile suspecte, şi în cazul în care apar, să anunţe un adult", a declarat Elena Stambuli - psiholog.
Controlul este şi el important, însă cu discreţie altfel copiii şi mai ales adolescenţii vor fi tentaţi de "fructul oprit".
"Are un program bine stabilit. O duce la engleză, la diferite activităţi. Un sfert de oră desene are şi ea voie pe zi". "Păi are acces limitat la telefon si tot timpul e controlat. Are un grup la şcoala, grupul clasei pe whatsapp şi atat. Nu are voie", spun părinţii.
"Asta presupune ca părinţii să vadă şi să îşi dea acordul pentru instalarea de aplicaţii. Copiii nu pot sa stea 8-10 ore pe retelele de socializare şi atunci îi spui: ai o oră pe reţeaua de socializare, ai o oră pe youtube să ai acees la filme, la educaţie şi la instruire", a declarat Cătălin Anghel - specialist IT.
Alte metode de prevenţie, susţin specialiştii, ar fi modificarea legislaţiei, astfel încât minorii să nu aibă acces la reţelele de socializare până la vârsta minimă de 16 ani, măsură implementată deja în alte ţări.
