Desertul reinventat de Paşte fără lapte sau zahăr. Iubitorii de dulce dau până la 160 de lei pentru delicatesa vegană

Cine ţine la siluetă alege pasca "fancy" şi dietetică de sărbători. Fără zahăr, cu fistic, căpşuni sau portocale, fără lapte sau blat - există tot mai multe artificii care fac din desertul tradiţional, o opţiune pentru toate gusturile şi pretenţiile. La unele cofetării, cererea pentru pască gourmet aproape că s-a dublat. Dar unii n-ar da reţeta clasică pe nimic altceva. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Pasca fără zahăr este visul oricărui iubitor de dulce, care ţine la greutate. 

Ingrid Tîrziu, reporter Observator: Pare a fi zahăr aici, dar de fapt este un îndulcitor natural, care se foloseşte la pasca non-calorică. Este făcut din stevie, iar cererile pentru acest produs au crescut de două ori în această cofetărie. 

Cine nu se uită la calorii, are de unde alege

Cofetarii au reinventat pasca cu brânză dulce şi i-au adăugat cremă de căpşuni sau portocale confiate din belşug. 

Nona Ion, proprietar cofetăre: Avem pască de fistic. Avem pasca cu ciocolată albă, frişcă, căpşuni. Îmbinăm şi tradiţionalul, îmbinăm şi partea aceasta de noutate, reinterpretăm puţin gusturile. Preţul porneşte de la 110 lei cea moldovenească şi ajunge spre 160 cele care sunt speciale. 

Pasca cu crema de fistic a ajuns atât de populară încât nu lipseşte din nicio cofetărie vegană. Brânza este înlocuită cu o pastă de caju şi tofu. 

Lorelei Popov, cofetar vegan: Glazură de fistic şi fistic măcinat în interior, vegană, cu un aluat dospit de cozonac, aromatizat cu coajă de lămâie şi de portocală bio, iar glazura este din unt de fistic natural, cu lapte de cocos. Clienţii nu sunt neapărat vegani, sunt oameni care vor să mănânce cât mai echilibrat. 

Semnificaţia păştii

Sunt şi clienţi care cred că de Paşte, pasca trebuie să fie tradiţională. Iar combinaţiile originale, deşi gustoase, le consideră prăjituri ce pot fi consumate oricând în restul anului. Indiferent de ingrediente, pasca îşi păstrează semnificaţia atâta timp cât este consumată în dimineaţa de Paşte şi nu înainte. 

Marius Ciulu, teolog: Acest desert este o icoană culinară a Învierii. Faptul că venim acum şi adăugăm tot felul de ingrediente care să-i dea o alură, o conotaţie mai aparte nu împiedică folosirea ei ca un desert pascal, atâta timp cât noi ne raportăm la acest desert dintr-o perspectivă creştină şi înţelegem care este de fapt fundamentul Învierii Mântuitorului şi că desertul acesta ar trebui să ne apropie mai mult de Dumnezeu şi de Biserică. 

În tradiţia populară, pasca se prepară în Joia Mare sau în ajunul Învierii.