"Din moşi strămoşi asta a fost meseria noastră". Transhumanța, inclusă oficial pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO

Transhumanţa face parte oficial din lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Asta înseamnă că de acum încolo se va încuraja conservarea acestui obicei de strămutare a turmelor. Pe lângă valorificarea produselor tradiţionale obţinute din lapte şi brânză, se vor dezvolta şi meserii pe cale de dispariţie, precum cojocăritul şi  prelucrarea lânei. 

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Transhumanţa sau mutarea sezonieră a animalelor este un obicei vechi de sute de ani şi e păstrat cu sfinţenie de unii ciobani. În fiecare primăvară, pe 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, păstorii îşi pregătesc turmele de oi pentru drumul spre munte, unde vor găsi iarbă proaspăt crescută. Rămân acolo cel puţin 4 luni, iar toamna ciobanii îşi coboară animalele în zona de câmpie ca să le ferească de gerul iernii. În urmă cu 3 luni, l-am găsit pe Costel în timp ce îşi ducea oile acasă împreună cu fiul lui. 

Costel, cioban: "Din moşi strămoşi asta a fost meseria noastră."

Reporter: "Şi încă o duceţi mai departe.

Costel, cioban: "Şi încă o ducem mai departe şi sperăm să o ducă şi copiii de aici înainte."

Atât urcarea, cât şi coborârea la munte sunt marcate cu festivaluri în care lumea petrece în straie populare şi se bucură de tocan, o mâncare tradiţională, aflată pe lista produselor protejate. 

Chiar dacă modernizarea civilizaţiei s-a extins şi peste traseele păstorilor, tradiţia nu a fost lăsată să moară. Iar odată intrat pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, obiceiul ar urma să fie protejat şi de autorităţi. 

Roxana Man, directoare a Muzeul Etnografic "Anton Badea" Reghin: "Este un obicei care are o importanţă economică în primul rând, dar şi socială şi culturală. Urcarea şi coborârea oilor de la munte se desfăşoară în decursul anului pastoral."

Cum a fost inclusă transhumanța pe lista UNESCO?

Dosarul de strămutare sezonieră a turmelor de oi a fost depus în 2020 de zece ţări printre care şi Franţa, Italia, Austria sau Grecia. Potrivit UNESCO, transhumanţa contribuie la incluziunea socială, îmbunătăţirea identităţii culturale şi legăturile dintre familii, comunităţi şi teritorii, dar stopează şi fenomenul depopulării satelor. 

Cristian Feier, cioban: "Aşa e din moşi, strămoşi obiceiul acesta. Cu măsuratul oilor, cu creşterea animalelor. Mai suntem câţiva care ţin animale, care mai muncim pământul, că în rest... Aşteptăm să fim recunoscuţi şi poate se va mai schimba ceva."

Pe lista patrimoniului imaterial UNESCO mai găsim ritualul căluşului, doina sau Mărţişorul.