Drapelul României, arborat în inima Ierusalimului. Povestea măicuţei care slujeşte aici de 21 de ani. Este legătura românilor cu Oraşul Sfânt

Paştele s-a trăit româneşte în Ierusalim. Aproape 20.000 de turişti români au vizitat Ţara Sfântă în perioada sărbătorilor pascale. Şi cine ajunge acolo o dată acolo, cu siguranţă vrea să se întoarcă. Ierusalimul e un loc pe cât de sfânt, pe atât de disputat. În mijlocul lui, se află un colţ de România: o biserică în care preoţii slujesc în limba de acasă.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Ierusalim. Oraşul Păcii, după nume. Al contrastelor şi al istoriei complicate, după tradiţie. Şi, de câţiva ani, al românilor care vin aici să se roage, în limba de acasă.

Mădălina Iacob, reporter Observator: Aşezământul românesc, din Ierusalim, se află în cartierul celor 100 de porţi. Acesta este un cartier în care locuiesc doar evreii ultrareligioşi. De aceea, accesul pelerinilor aici, la reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim se face destul de greu. Mai ales că sunt reguli speciale în zilele de sărbătoare evreiască.

La intrare, găsim drapelul, harta României şi un om special, cu o poveste surprinzătoare.

Maica Nicolaida Gogean: Am studiat în Iaşi, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, am terminat Facultatea de Matematică. Matematica se întâlneşte cu divinul. Şi acolo unde nu mai ai răspuns la nicio problemă şi încerci să-l rogi pe Dumnezeu să te ajute.

Maica Nicolaida slujeşte aici de 21 de ani. E legătura românilor cu oraşul sfânt, alături de celelalte măicuţe şi de trei preoţi.

Maica Nicolaida Gogean: Trecând timpul şi fiind departe de casă, oricine ar veni dintre români, ai impresia că sunt ai tăi. Ai impresia că ţi-au venit neamurile la tine, că-ţi aduc o parte din patria ta, din ţara ta.

Biserica românească din apropierea Sfântului Mormânt

Istoria acestei biserici e veche de aproape un secol. A fost construită la ideea primului Patriarh al României, Miron Cristea, în apropierea Sfântului Mormânt. Special pentru pelerinii români.

Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie: Aici săvârşim slujbele în graiul românesc. Se află într-un cartier mai deosebit, într-adevăr, populat cu evrei ultra religioşi.

Comunitatea evreilor ultraortodocşi funcţionează după reguli stricte, vechi de sute de ani. Resping cultura modernă, vorbesc limba idiş, iar bărbaţii îşi tund barba şi părul într-un fel anume. Sunt doar o parte din tabloul divers al acestui oraş.

Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie: Ierusalimul e cunoscut ca un oraş în care permanent cineva se roagă. Nu doar creştinii. Sunt cele trei mari religii în primul rând, care îşi au aici capitala spirituală.

Pentru evrei, aici a fost Templul lui Solomon. Pentru musulmani, e locul ascensiunii la ceruri a profetului Mahomed. Pentru creştini, oraşul sfânt unde Iisus a fost răstignit şi a înviat.

Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie: Acum, cum spun ghizii, Ierusalimul a fost cucerit de români. pentru că peste tot sunt români veniţi să se roage şi să se bucure de sărbătorile pascale.

Femeie: E pentru prima dată când ajung aici, sunt extrem de încântată, este extrem de frumos.

Ioan: Nu găsesc mai mare bucurie ca aici ca la Ierusalim nicăieri.

Ioan locuieşte la Paris şi e pentru a 17-a oară aici la Ierusalim. L-am întâlnit şi anul trecut, când a luat Lumina Sfântă de la mormânt.

Pelerinii care intră în biserica românească găsesc pacea mult căutată

Pelerinii care intră în biserica românească din Ierusalim găsesc aici pacea pe care o caută. Şi întotdeauna o vorbă de duh.

Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie: Să aibă în primul rând curaj. Pentru că Mântuitorul cu acest cuvânt a întâmpinat, în dimineaţa învierii, pe femeile înfricoşate şi speriate. Nu vă temeţi. Şi pace vouă.