EXCLUSIV. Muzeul Naţional de Istorie, prea mic pentru cele 17 milioane de obiecte de patrimoniu

Investigaţiile continuă şi în ţară, în dosarul deschis de Parchetul General în cazul jafului din Olanda. Procurorii au ridicat documente de la Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, care au legătură cu modul în care a fost transportat tezaurul. Iar ministrul Culturii s-a dus să discute cu angajaţii Muzeului Naţional de Istorie, la o zi după ce l-a concediat pe director.

• Bugetul pe 2025: ministerele care primesc bani în plus şi cele de la care se taie. Analiştii spun că ţinta de deficit nu va fi respectată

Modul în care tezaurul furat a plecat din ţară este investigat de Parchetul General. Procurorii au ridicat documente în contextul în care Direcţia pentru Cultură a municipiului Bucureşti, aflată în subordinea Ministerul Culturii, este instituţia care dă aviz în cazul obiectelor de patrimoniu care sunt trimise la expozitii din străinătate. Inclusiv sindicaliştii de la Muzeul Naţional de Istorie au semne de întrebare legate de expoziţia organizată din Olanda.

Ministrul Culturii vrea să știe ce alte obiecte de patrimoniu se află în străinătate

"Eu am participat la expoziţiile de la Roma şi de la Madrid, ori acolo era personal care avea arme. În aceste muzee nu poţi pătrunde şi ieşi în 3 minute. Pentru că sunt foarte mari, sălile de expoziţie erau undeva spre zona centrală. Aici, în Olanda, fiind aproape de un zid exterior practic a fost o invitaţie", a declarat Decebal Vleja, areheolog şi muzeograf. Ministrul Culturii vrea să știe ce alte obiecte de patrimoniu se află în străinătate. În acest moment, nimeni nu ştie cu exactitate câte piese de patrimoniu sunt în afara graniţelor.

"Dacă aveţi în prezent bunuri culturale mobile scoase în afara ţării, export temprar la expozitii, daca aveţi să ne comunicaţi şi lista bunurilor respective pentru tezaur", a declarat Natalia Intotero, ministrul Culturii. Ce se ştie este că mai multe piese din tezaurul de la Agighiol, inclusiv un coif asemenător cu cel de la Coţofeneşti, sunt în acest moment la o expoziţie din Los Angeles. Alte obiecte de patrimoniu au fost expuse şi în Canada, la Muzeul de Istorie Gatineau, şi urmează să ajungă în ţară la sfârşitul acestei luni.

La final de săptămână artefactele din Olanda se vor întoarce la Muzeul de Istorie unde vor sta în carantină. Apoi parte dintre ele se vor întoarce în tezaur la expoziţie, restul în depozite şi la muzeele din ţară care le-au împrumutat. "Sunt obiecte care au fost în expoziţii şi ambalarea este una diferita pentru că trebuie să facă faţa unui transport. Sunt cutii în cutii tocmai pentru a fi în siguranţă", a declarat Alexandru Bădescu, şef secţie patrimoniu.

Observator a intrat, în exclusivitate, şi în zonele de expoziţie ale Muzeului Naţional de Istorie. Unele dintre ele s-au transformat, între timp, în depozite. Asta pentru că muzeul pare a fi prea mic pentru un patrimoniu atât de mare de peste 17 milioane de obiecte. "Ca să vedeţi că într-o zonă de trecere, am mai făcut o sală de expoziţie. Pentru că noi vrem să arătam oamenilor ce avem. Aşa că în fiecare zonă mai inventăm un spaţiu. Avem două variante sau încropim asemena spaţii sau nu arătăm publicului", a declarat Alexandru Bădescu, şef secţie patrimoniu. Este unul dintre motivele pentru care Ministrul Culturii a mers astăzi să discute cu muzeografii din Bucureşti.

"În principal, discuţiile s-au axat pe nemulţumirile celor care lucrează în această instituţie, asupra salariilor, asupra spaţiului care este neadecvat pentru a fi expuse toate obiectele pe care le au", a declarat Natalia Intotero, ministrul Culturii. Recent, angajaţii din muzee au intrat în grevă pentru măriri salariale, iar Codul Patrimoniului este un proiect care nu a fost aprobat de Parlament de 14 ani.