Video "Vă rog să le aduceți înapoi. Ajutaţi-ne". Hoţii tezaurului dacic, rugaţi de directorul Muzeului Drents să restituie bunurile furate

La cinci zile de la jaful din muzeul olandez, coiful şi brăţările dacice rămân de negăsit. Deocamdată, anchetatorii spun că au reuşit să identifice două baroase şi o rangă folosite la spargere.

În imaginile surprinse de camerele de supraveghere, se văd cele două baroase folosite de hoţii care forţează intrarea în muzeu. Indivizii ridică uneltele cu dificultate înainte să provoace explozia. Dimensiunea uneltelor este comparabilă cu cea a barosului scos luni de criminalişti din canalul aflat în apropierea muzeului. Ciocanul uriaş a fost găsit după doar 30 de minute de căutări, semn că anchetatorii au mers la pont.

Poliţia olandeză şi directorul Muzeului Drents le cer hoţilor să înapoieze tezaurul

Vezi și

Poliţiştii olandezi lasă să se înţeleagă că au făcut progrese în anchetă. 

"Echipa noastră de anchetă suspectează pe baza indiciilor pe care le avem că ar fi vorba de cel puţin trei persoane din Olanda de Nord. Cel mai bine ar fi dacă făptaşii s-ar preda şi ar înapoia obiectele furate", a declarat Mandy Groenewegen, ofiţer poliţia olandeză.

Un apel similar a făcut şi directorul Muzeului din Drents. "Vreau să fac un apel către răufăcătorii care dețin aceste piese. Vă rog să le aduceți înapoi. Ajutaţi-ne. Dacă e prea greu să apelaţi la poliţie, contactați muzeul", a spus şi Harry Tupan, directorul Muzeului din Drents.

Tupan a vorbit şi despre faptul că la momentul jafului nu exista niciun paznic în clădire.

"Nu se obişnuieşte ca în lumea muzeală să avem paznici noaptea, pentru că atunci sunt asigurate alte facilități, adică există o alarmă mai rapidă decât un paznic. Mai mult, dacă ar fi existat un gardian, viaţa lui ar fi fost pusă în pericol", a explicat directorul Muzeului din Drents.

Poliţiştii olandezi le cer oamenilor să-i ajute să dea de urma tâlharilor

În România, însă, paza este principala condiţie pentru colaborări cu marile muzee din străinătate.

"Paza umană este absolut esenţială. Pentru expoziţiile pe care le-am avut am contractat punctual servicii de pază umană pentru fiecare dintre aceste trei mari expoziţii pe care le-am avut - Victor Brauner, apoi despre expoziţia Brancuşi şi iată, acum, pentru Caravaggio. Ar trebui sa fie 24 din 24", a declarat Filip Petcu, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara.

Poliţiştii olandezi au anunţat că au şi alte piste în anchetă. Şi au cerut încă o dată, populaţiei să-i ajute să dea de urma tâlharilor. "Am primit informaţii interesante că o dubă Fort Transit de culoare închisă ar fi putut fi implicată în jaf şi facem apel ca oricine a văzut maşina sau are informaţii despre maşină să ne anunţe", spune Mandy Groenewegen, ofiţer poliţia olandeză.

Experţii în artă olandezi se tem că faima pieselor îi va împiedica pe eventualii doritori să rişte cumpararea lor pe piaţa neagră, caz în care hoţii vor valorifica aurul brut.

Este scenariul care dă fiori tuturor. "Ar fi ceva îngrozitor. Nu e imposibil! Pentru că în general oamenii ticăloşi sunt şi foarte proşti", a declarat Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii.

La Bucureşti, premierul Premierul a cerut măsuri urgente după jaful de la Assen. "Îi cer ministrului Justiţiei să analizeze cu cei mai buni experţi contractul cu muzeul olandez şi să cerem daune fără precedent. Îi solicit, de asemenea, ministrului Culturii să ia chiar măsuri dure, inclusiv demiteri", a spus Marcel Ciolacu, premierul României.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, demis

Primul pe listă a fost directorul Muzeului Naţional de Istorie. 

"I-am solicitat domnului director gen al muzeului sa isi prezinte demisia de onoare. A refuzat. + va fi un termen de 15 zile de preaviz", a transmis Natalia Intotero, ministrul Culturii.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie se consideră nevinovat şi crede că demiterea lui va îngreuna recuperarea coifului şi a celor trei brăţări dacice. La audierile de luni din Parlament, de la Comisia de Cultură, el lăsa să se înţeleagă că se aşteaptă să fie demis. "Evident, sunt un ţap ispăşitor, în condiţiile în care sunt acuzat  de faptul că a a vut loc o explozie, ca s-a intrat intr-o cladire de beton armat, care avea toate dotarile de securitate necesare", spune Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Premierul Marcel Ciolacu a cerut analiza detaliată a contractului încheiat cu Muzeul din Drents după ce mai mulţi experţi au considerat măsurile de securitate insuficiente, iar pasaje din document - neclare. Unul dintre ele se referă la "personalul de pază disponibil pentru comunicaţii ÎN CAZ DE URGENŢĂ", fără să explice şi ce presupune această urgenţă.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰