Video EXCLUSIV. Suspecţii în cazul furtului tezaurului dacic nu vor să facă declaraţii. Ce spun vecinii despre ei
Un bărbat cu trăsături asiatice şi soţia sa originară din Iran sau Irak ar fi printre autorii jafului din Olanda. Vecinii celor doi le-au povestit reporterilor Observator că au văzut raidul poliţiştilor în cartier şi momentul în care mascaţii au intrat peste suspecţi în casă. Al treilea individ a fugit când a văzut ofiţerii, dar a fost prins rapid. În faţa anchetatorilor, indivizii au refuzat să facă declaraţii. Un al patrulea suspect, cel surprins în magazinul de bricolaj, este încă dispărut.
Autorităţile olandeze au dat extrem de puţine informaţii despre suspecţii ridicaţi în regiunea de Nord a ţării. Ancheta s-a mutat la circa 180 de kilometri de muzeul Drents, aproape de Amsterdam. Adică fix în direcţia opusă faţă de locul în care hoţii au abandonat maşina, imediat după jaf. Cel mai probabil, tâlharii au încercat în acest mod să inducă ofiţerii in eroare. Cei doi suspecti au fost ridicati din acest cartier din Orașul Heerhugowaard. Locuiau fix la aceasta adresa, când politia i-a ridicat de acasa. Potrivit presei olandeze, femeia ar fi din Irak sau Iran, iar bărbatul are trăsături asiatice, spun vecinii. Iniţial, martorii au crezut că percheziţiile au legătură cu droguri, nicidecum cu furtul din muzeul Drents. Oamenii din zonă spun că, aparent, cuplul era retras şi nu a ieşit cu nimic în evidenţă.
Suspecţii n-au colaborat cu anchetatorii
"A fost un raid al poliţiştilor, multe echipaje. Au intrat în casă peste ei", spune o vecină. "Am auzit când au lovit uşa cu berbecul. Am văzut foarte multă poliţie. Poliţia a intrat în casă peste ei şi le-au căutat printre lucruri. Au fost scoşi din locuinţă", spune un martor. Prietenii cuplului au refuzat să dea explicaţii.
Suspecţii n-au colaborat cu anchetatorii. N-au vrut să dezvăluie care a fost rolul lor în jaful tezaurului şi nici unde sunt acum ascunse obiectele preţioase. Investigatorii din Ţările de Jos spun că au indicii că cei bănuiţi de jaful comorilor româneşti n-ar fi la prima spargere, iar modul de operare este folosit frecvent la furturile din bancomate. Al treilea suspect a fost prins pe stradă. A văzut poliţia şi a încercat să fugă, iar după o urmărire pe alei a fost prins şi încătușat.
- Patru turişti, blocaţi cu maşina pe un teren îngheţat din Cluj. Au fost salvaţi de jandarmi
- Accident între trei maşini pe A3, spre Ploieşti. O persoană a ajuns la spital
- Cum ne afectează reţelele de socializare sănătatea mintală? Postările pe Internet ne anulează autenticitatea
- Operaţiune de amploare, cu poliţişti în civil, pentru a închide un magazin din Cluj care vindea ţigări minorilor
- FCSB - Manchester. Fanii englezi, în culmea fericirii după ce au descoperit că berea e de 3 ori mai ieftină la...
Ofiţerii încă îl caută pe bărbatul surprins de camerele de supraveghere într-un magazin de bricolaj, cu două zile înainte de jaf. Azi au mai apărut capturi cu un posibil suspect, surprins de un videointerfon în oraşul Alkmaar, înainte să fure Volkswagenul gri, cu care hoţii au fugit iar apoi l-au incendiat. Proprietarul spune că autoturismul, care valora 8.000 de euro, era vital ca să poată lucra. Comunitatea locală s-a mobilizat şi a strâns banii pentru ca păgubitul să îşi poate cumpăra altă maşină. Între timp, ofiţerii olandezi au lămurit cine este românul a cărui poză a circulat a doua zi după atac. E plecat din ţară de mai mulţi ani şi are la activ diverse furturi. Bărbatul s-a predat imediat ce şi-a văzut imaginea în presă iar anchetatorii au stabilit că nu a fost implicat în acest caz.
În cazul în care comorile din tezaur nu sunt găsite, statul român primeşte, cel mult, valoarea pentru care aceste piese nepreţuite au fost asigurate. Între 400.000 şi 500.000 de euro pentru fiecare brăţară, iar pentru Coiful de la Coțofenești doar 4 milioane de euro. Specialiştii spun că sumele sunt ridicol de mici în raport cu semnificaţia uriaşă pentru istoria noastră. "Dacă noi plecam cu o sumă mai mare la evaluare şi măsurile pentru risc erau mai mari, de exemplu 100 de milioane de euro, noi am subevaluat. Aşa că măsurile au fost mult diminuate", a declarat Cătălin Crăciunescu, avocat. Experţii în artă nu se sfiesc să reclame şi felul în care autorităţile din România au comunicat pe acest caz.
"Când este o anchetă poliţienească de o asemenea amploare, nu se fac publice nici contractele de împrumut ale lucrărilor, nici valoarea asigurărilor. Eu n-am mai văzut o desfăşurare poliţienească aşa de mare, sunt 35 de oameni implicati, olandezii au si ei de pierdut, onoarea lor de gazde, sunt conotaţii diplomatice majore", a declarat Maria Rus Bojan, critic de artă. Avocaţii români susţin că autorităţile de la Bucureşti se pot îndrepta în justiţie împotriva conducerii muzeului, pentru că nu ar fi luat măsuri complexe de securizare a tezaurului dacic. Mai exact, nu ar fi folosit vitrine care să reziste loviturilor de baros şi nici nu au depozitat piesele cele mai valoroase în cutii speciale pe timpul nopţii.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰