Experiment Observator. Cum decurge un zbor către Italia, după intrarea României în Schengen. Aşteptarea a durat 13 ani

România a intrat aerian şi maritim în Schengen, un moment aşteptat de 13 ani. De la miezul nopţii, procedura de îmbarcare de pe aeroporturi se desfăşoară mult mai repede. Când zburăm spre statele membre ale spaţiului de liberă circulaţie nu mai e necesar controlul documentelor. În mod ironic, prima cursă ai cărei pasageri nu au mai fost controlaţi după aterizarea la Bucureşti a venit de la Viena. Ironic, pentru că Austria este singura ţară care se opune aderării terestre. Autorităţile ne promit însă că, până la sfârşitul anului, vom scăpa şi de cozile din vămi.

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Echipa Observator a plecat dis de dimineaţă cu avionul în spaţiul de liberă circulaţie. A fost prima dată când nu ni s-au mai cerut paşapoartele. "Singurul loc unde, totuşi, ni se cere un act de identitate este la îmbarcarea în avion", spune Cristi Popovici, reporter Observator. De la Otopeni am plecat spre Bergamo şi după o călătorie scurtă am spus "Buongiorno". "Au aflat şi italienii că am ajuns în Schengen şi intrăm pe traseul europenilor adevăraţi. În sfârşit, după atâta timp, suntem în Schengen. Nu mai trebuie să trecem prin comntrolul paşapoartelor. Pur şi simplu am aterizat acum 5 minute, am ajuns in terminal şi acum mergem direct la taxi, la metrou, la autobuz, ce avem de legătură de a ajunge mai departe în oraş", a declarat Cristi Popovici, reporter Observator.

Deşi am intrat în spaţiul european fără frontiere, nu înseamnă că nu vor mai fi verificări aleatorii

Ar fi fost, însă Austria s-a opus. Întâmplător, primii care au ajuns la Bucureşti după aderarea la Air Schengen au fost pasagerii unei curse  de la Viena. "Este o ironie a soartei, dar sperăm să luptăm să intrăm complet în Schengen, în România", spune un bărbat. Deşi am intrat în spaţiul european fără frontiere, nu înseamnă că nu vor mai fi verificări aleatorii. Mai ales în cazul minorilor. Deocamdată, suntem în Schengen doar aerian şi maritim. "Întreaga suprafaţă a portului Constanţa este desemnată în prezent ca zonă liberă. Mărfurile neunionale sosite pe cale maritimă în portul Constanţa sunt descîrcate şi depozitate în terminalele specializate ale operatorilor portuari. După care, fie sunt puse în liberă circulaţie prin achitarea drepturilor de import, fie sunt depuzse declaraţii vamale de tranzit şi sunt trimise către interiorul Uniunii", a declarat Alexandru Mateiciuc, şef Birou Vamal.

Schimbări majore sunt însă doar pentru turişti. Pasagerii care vor ajunge la bordul navelor de craozieră nu vor mai fi controlaţi, cu condiţia ca porturile prin care trec să fie în spaţiul Schengen, evident. În cazul navelor de agrement, acestea vor intra în România prin porturile maritime şi turistice, fără ca membri echipajului să fie supuşi verificărilor sistematice la frontieră. Coincidenţa face ca astăzi, la Constanţa, să fi ajuns şi prima navă fluvială de croazieră tot din Austria.

Pasagerii au fost controlați, ca şi până acum. Transportul naval, adică pe Dunăre, rămâne cu aceleaşi condiţii. Control la frontieră. Am prezentat cartea de identittate poliţiştilor de pe pareta românească, iar pe partea cealaltă îl vom prezenta din nou şi îl vom plăti  taxa de traversarea a fluviului. Suntem la Zimnicea şi trecem pe partea bulgărească la Svishtov în doar 10 minute. Pentru că astăzi nu a fost trafic mare, procedurile au mers repede. Provocarea rămâne, însă, frontiera terestră. Graniţa dintre România şi Bulgaria, graniţa internă a Uniunii Europene este una dintre cele mai aglomerate, mai ales în sezonul estival.

Atunci când românii pleacă în vacanţe cu maşina, la vecinii de la sud de Dunăre, sau mai departe, în Grecia sau chiar Turcia. Însă, rămâne o provocare şi pentru transportatori care petrec  zile în şir la coadă, pentru a trece de controale. Politicienii promit că până la final de an vor convinge Austria să fie de acord ca România să aibă drepturi depline în Schengen.