Inteligenţa Artificială, asul din mâneca Poliţiei Române. Ce instrumente au la îndemână criminaliştii

Tot mai prezentă în viaţa noastră, Inteligenţa Artificială a devenit un instrument important de anchetă şi pentru Poliţia Română. Criminaliştii folosesc softuri de identificare facială, de recunoaştere a vocii sau realizează profiluri genetice folosind programe avansate de AI. Cei mai buni experţi în domeniu s-au strâns la Bucureşti în cadrul unei conferinţe privind impacul Inteligenţei Artificiale în munca de criminalist.

• Rezultate parțiale alegeri prezidențiale și referendum în R. Moldova. Maia Sandu conduce. Rezultate în timp real

Cercetarea la faţa locului unei infracțiuni este operațiunea principală a unui criminalist. Să luăm exemplul unei crime cu autor necunoscut. Specialiștii din Poliţie culeg la început date despre victimă. Sexul, vârsta aproximativă, urmele de violență de pe corp, urme de sânge și arma crimei, acolo unde ea este identificată în apropiere.

Cum folosesc Inteligenţa Artificială

După alte etape asemănătoare, criminaliștii apelează și la Inteligenţa Artificială. Este folosită tehnologia Image Track pentru a identifica suspectul cu ajutorul camerelor de supraveghere sau a portretelor robot. Cu un alt program de AI se poate ajunge la criminal prin identificare vocală, poate după o înregistrare audio din telefonul victimei.

Un fir de păr sau o picătură de sânge ori salivă găsite la locul crimei ajută la stabilirea profilului genetic al agresorului. Amprentele prelevate sunt introduse într-un alt sistem care folosește inteligenţa artificială.

"Uneori avem cutii întregi de documente PDF. Mii şi mii de pagini. Iar ca să le citesc pe toate ar fi foarte dificil. Aşa că folosim AI pentru a comprima acea informaţie şi a sintetiza ceea ce ne trebuie pentru ancheta noastră", spune Geofrey Desmoulin, specialist canadian în Inteligenţa Artificială.

Tehnologia poate deveni inamic

Experţii în inteligenţa artificială îi avertizează, însă, pe polițiști - dacă nu sunt atenţi, tehnologia poate să se transforme din aliat în inamic. "Am identificat câteva limite care ar putea fi nişte riscuri în ceea ce înseamna identificarea corectă a persoanelor. Amintesc aici o reglementare necorespunzătoare, nerespectarea întocmai a normelor etice din partea celor care folosesc Inteligenţa Artificială, folosirea unor algoritmi care nu sunt tocmai buni pentru metoda de identificare folosită", spune Gheorghe Popa, fost şef al Poliţiei Române.

De cealaltă parte a legii, şi infractorii se folosesc de cele mai noi tehnologii. Înşelătoriile cu clipuri deep-fake şi schemele de îmbogăţire rapidă fac mii de victime pe internet. Inteligenţa Artificială este folosită şi de cei care comit fraude bancare de sute de mii de euro.

"Tendinţa de a folosi aceste unelte pentru scopuri necurate a proliferat într-un ritm extraordinar. Vor să ne fure banii şi anumite informaţii personale", spune George Dobrea, consultant tehnic. Escrocheriile bancare bazate pe inteligenţă artificială au provocat o pagubă de un miliard şi jumătate de euro la nivel global anul trecut.