Liviu Dragnea a fost huiduit de protestatari la sosirea la DNA, unde i s-a adus la cunoştinţă că i s-a pus sechestru pe avere. Despre ce SUMĂ este vorba

Liderul PSD şi-a făcut cu dificultate loc prin mulţime şi printre jurnalişti, flancat de jandarmi.

De asemenea, în faţa sediului PSD au venit, din nou, câteva zeci de membri ai PSD, între care secretarul general Marian Neacşu şi deputatul Cătălin Rădulescu.

"Suntem o sumă de colegi care au simţit nevoia să vină ei. Suntem membri de partid, dar nu este o acţiune de partid", a spus Marian Neacşu.

Desfășurare impresionantă de forțe

La sediul DNA au fost mobilizate forţe impresionante de jandarmi, aşa cum s-a întâmplat şi în 13 noiembrie, când Liviu Dragnea a fost la DNA pentru a fi anunţat că a fost pus de urmărire penală.

Unul dintre jandarmi a explicat că prezenţa lor este conform procedurilor, pentru a se asigura accesul unei persoane.

În 13 noiembrie, Carmen Dan spunea că a fost necesar un dispozitiv mărit de jandarmi având în vedere numărul mare de persoane care s-au aflat acolo. "Jandarmeria asigură accesul şi perimetrul ce deserveşte sediul acelei instituţii. Dispozitivul este flexibil. A fost şi o prezenţă numeroasă de persoane la DNA. În funcţie de condiţiile apărute atunci când s-a asigurat acea activitate, Jandarmeria şi-a mărit dispozitivul, pentru a nu fi niciun incident. Jandarmeria era prezentă pentru că era una dintre activităţile care îi intră în responsabilitate”, declara atunci Carmen Dan.

Sechestru pe toate bunurile şi conturile lui Liviu Dragnea

Procurorii DNA au instituit sechestru pe averile persoanelor implicate în Dosarul Tel Drum, măsura vizându-l şi pe liderul PSD Liviu Dragnea. Conform procedurii, cei vizaţi de sechestru ar urma să se prezinte la DNA pentru a le fi adusă la cunoştinţă măsura decisă.

Liderul PSD spunea că o să meargă la DNA astăzi, pentru a "lua în primire" sechestrul.

”O să merg (la DNA - n.red.) ca să iau în primire sechestrul. Urmează probabil i sechestru pe viaţă”, a adăugat el.

Liviu Dragnea a declarat, referitor la sechestrul pus de DNA pe averile persoanelor implicate în dosarul Tel Drum, că este folosit ca mijloc pentru a bloca modificarea legilor justiţiei, spunând ironic că urmează, probabil, sechestru pe viaţă. El s-a arătat deranjat de faptul că a aflat din presă despre sechestrul pus de DNA.

”Îl văd foarte interesant (sechestrul pus de DNA - n. red.) în sensul că, sigur, noi încă mai credeam, unii încă mai credem, că putem deveni o ţară normală, în care nu afli din presă lucrurile astea – informaţii date pe surse, pe canale neoficiale şi nelegale”, a declarat Dragnea.

”Am fost făcut ţap ispăşitor la referendum în 2012, pentru că trebuia să se păstreze cinstea obrazului cuiva (...), am fost făcut ţintă de câte ori PSD a vrut să facă ceva important pentru români, acum sunt folosit ca mijloc pentru a bloca legile justiţie şi de către cine? De către oameni care se ascund”, s-a plâns Liviu Dragnea.

În dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, de două infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi de două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, fapte comise în perioada în care era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman.

Alături de el, în  dosar sunt cercetate alte opt persoane din conducerea Tel Drum, asociaţi ai unor societăţi comerciale sau funcţionari.

"Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 are ca principal scop obţinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii", afirmă DNA.

Conform procurorilor, prejudiciul creat în dauna bugetului public este de peste 30 de milioane de lei, iar fondurile europene fraudate sunt de 21 de milioane de euro.