Lumina Sfântă de Paşte a fost adusă în România, de la Ierusalim. Va fi împărţită credincioşilor în noaptea Învierii
Lumina Învierii a ajuns şi la Bucureşti, de la Ierusalim. Ca în fiecare an, Patriarhul Daniel va primi Sfânta Lumină şi o va împărţi credincioşilor.
De Bianca Iacob la 23.04.2022, 19:23
Sfânta Lumină a fost adusă de la Ierusalim, sâmbătă seară, şi a fost oferită delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenţi la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”. Aceştia vor ajunge, sâmbătă seară, la Patriarhie. Candela cu Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi înmânată Patriarhului Daniel, în catedrală, iar la miez de noapte acesta va împărţi lumina credincioşilor prezenţi la slujbă.
Lumina Învierii, trimisă în Ucraina de la Suceava
Toate bisericile din România vor avea, în această seară, Lumina Sfântă a Învierii, care va merge şi în Ucraina, de la Suceava. Acolo, un sobor de preoţi de la Cernăuţi va duce mai departe simbolul Învierii lui Hristos.
Pentru că toţi ochii sunt aţintiţi către Ucraina în aceste zile şi pentru că biserica este locul unde ne regăsim, la Iaşi, refugiaţii ucraineni din România vor putea merge la slujba de Înviere, oficiată în limba slavonă.
Lumina Sfântă de Paşte. Ritual respectat cu stricteţe an de an
Tradiţia aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim a fost inaugurată de PF Daniel în anul 2009. Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte la Ierusalim când, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12:30 şi 14:30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care, în primele minute, nu frige. Lumina este adusă credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.
Citeşte şi: Mesaje de Paşte 2022. Cele mai inspirate urări pe care să le trimiţi celor dragi în acest an
Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare - pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare - sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini. De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.
După desfăşurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, el este controlat de poliţişti în prezenţa martorilor care aparţin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în "Capela Îngerului", însoţit - conform tradiţiei - numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespedei.
Ulterior, după rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.
Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o aşeza în două cupe de aur şi a se întoarce în Capela Îngerului. Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese şi împarte lumina credincioşilor.
