"M-am crucit şi m-am răscrucit!" Ciorbă rădăuţeană cu porcuşori de Guineea şi alte reţete de neimaginat, "tradiţional româneşti" în cărţile de bucate de peste hotare

Ciorbă rădăuţeană cu porcuşori de Guineea, sarmale cu năut şi gulaş de Bucureşti. Mai mulţi bucătari şi bloggeri culinari se plâng că internetul este invadat de cărţi de bucate cu reţete româneşti care nu au legătură cu realitatea. Revoltaţi, au semnat o petiţie prin care vor să interzică vânzarea unor volume care denaturează tradiţiile noastre. 

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

Pasta de tofu, năutul şi somonul sunt prezentate ca preparate şi ingrediente tradiţional româneşti în cărţile de bucate care se vând pe internet - un afront pentru bucătarii care au mai găsit ceva inacceptabil - mici cu ceapă. 

Ciorbă rădăuţeană cu porcuşor de Guinea

"Vă propun să vedem ce informaţii eronate găsim într-una dintre cărţi. De exemplu, ciorba rădăuţeană are ca ingredient principal porcuşorul de Guinea, iar brânza feta este descrisă ca fiind un ingredient românesc", arată Andreea Gherasim, reporter Observator. 

Indignarea bucătarilor dă în clocot - nu înţeleg cum a ajuns porcul de Guinea în ciorba inventată acum 40 de ani de o bucătăreasă din Botoşani. Reţeta ei ajuns pe locul 12 în topul celor mai bune supe din lume şi este respectată de orice chef.

"Este o ciorbă autentic românească, o ciorbă de pasăre. Pasăre crescută la sol, cu porumb. O ciorbă care vine din zona Rădăuţilor, dreasă cu smântănă şi ou, cu mult leuştean. La fierbere se adaugă şi legume care se scot din ea, pentru gust. Nu folosim de porc, nu folosim vită, nu folosim alt animăluţ", spune Ştefan Dumitrescu, chef.

Bloggerul culinar Cosmin Dragomir este cel care a descoperit reţetele în cărţile de bucate cu reţete româneşti. A făcut o petiţe, împreună cu mai mulţi experţi în gastronomie - cer platformei de e-commerce să mute cărţile în secţiunea de ficţiune. 

"M-am crucit şi m-am răscrucit citind dezastrul, aceste bazaconii numite reţete tradiţional româneşti. Sunt cărţi făcute pe genunchi. În unele dintre cazuri, nici măcar Google Translate-ul nu a funcţionat. Somonul nu creşte la curte la mamaie. Avem un gulaş de Bucureşti, nu există aşa ceva. E cu năut în primul rând", adaugă Cosmin Dragomir, iniţiator petiţie.

"Trebuie să ne apărăm patrimoniul imaterial, format din reţete, imaginea de ţară în ceea ce priveşte mâncarea. Dacă noi nu vorbim despre acest patrimoniu, vor vorbi alţii în locul nostru şi vom pierde controlul", a precizat Cezar Ioan, iniţiator petiţie. În petiţie, sunt contestate reţele publicate în 10 cărţi de bucate.