Pedeapsă de până la 2 ani de închisoare pentru cei care răspândesc deepfake pe internet. Legea, dezbătută în Parlament

Deepfake este termenul pe care îl auzim tot mai des în ultima perioadă, iar autorităţile par tot mai îngrijorate din acest motiv, mai ales acum, în an electoral. Ce înseamnă asta mai exact aflaţi la Rubrica UseIT.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Auzim tot mai des de deepfake. Şi vedem tot mai multe exemple. Inclusiv în România. Iar asta ar putea deveni o problemă majoră, mai ales în an electoral. 

Săptămâna aceasta au fost cel puţin trei alerte de deepfake. Cele oficiale, care au vizat persoane publice sau instituţii ale statului. Neoficial, la nivel mondial, mii de videoclipuri deepfake sunt distribuite online în fiecare zi. De fapt, un raport recent arată că doar anul trecut, peste 500 de mii de videoclipuri sau înregistrări false au fost publicate pe reţelele de socializare. 

La începutul acestei săptămâni, BNR a anunțat că imaginea și vocea guvernatorului Mugur Isărescu au fost folosite fraudulos, pentru a convinge oamenii să facă investiții financiare pe o platformă care nu există, de fapt. Postarea de tip deepfake a fost distribuită atât pe Facebook, cât şi pe YouTube. Probabil mulţi dintre voi aţi şi dat de ea. 

La o zi distanţă, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că a sesizat autoritățile după ce pe internet au apărut imagini editate cu el, care promovau vânzarea fictivă de acţiuni la o companie de energie. Preşedintele, premierul, dar şi alţi miniştri au fost în aceeaşi situaţie. 

Invazie de deepfake şi de fakenews

Un exemplu tot de săptămâna aceasta a fost cel alertat de Societatea de Transport București. Pe Facebook a circulat un mesaj fals care promova un card pentru călătorii gratuite. Mesajul era, de fapt, însoţit de un link  fraudulos.

Mai sunt şi încercările, care, declarativ ar fi doar simple parodii. Dar şi acestea pot fi la fel de periculoase, mai ales dacă sunt folosite figurile unor lideri politici sau a unor personalităţi cu mare influenţă. Iată alte câteva exemple. 

Mark Zuckerberg este unul dintre primii subiecţi ai deepfake-ului. Şeful Meta a apărut pe internet acum patru ani cu o declaraţie cel puţin controversată. "Imaginaţi-vă o secundă, un om care deţine controlul a miliarde de date furate de la oameni, toate secretele lor, vieţile lor, viitorul lor. Eu le deţin pe toate".

Declaraţia nu este departe de adevăr, dar, Zuckerberg nu ar fi spus niciodată acest lucru public. Videoclipul este un deepfake, confirmat chiar de agenţia care l-a creat. Deepfake-ul a fost creat de un actor pentru a trage, de fapt, un semnal de alarmă. 

Între timp, pe măsură ce tot mai multă lume a primit acces la instrumente de Inteligenţă Artificială, fenomenul a explodat şi a devenit tot mai greu de oprit. Multe sunt încercări de a testa limitele tehnologiei şi de cele mai multe ori sunt parodii. Însă adevăratul pericol apare în momentul în care ele sunt folosite pentru manipulare şi dezinformare. 

Legea împotriva deepfake

Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, a declarat vineri că în Parlament este o lege, împotriva deepfake, care vine cu nişte reglementări foarte clare pentru acele persoane sau companii care generează conţinut fals, iar până în aprilie vom avea această lege, pentru că se află deja pe ordinea de zi la Camera Deputaţilor. Ministrul a arătat că a avut discuţii cu industria şi marile platforme de socializare şi că este important să se ajungă la un mecanism pin care acest conţinut fake să fie eliminat într-un timp foarte scurt.

Bogdan Ivan a afirmat că în Parlament este o lege, împotriva deepfake, care vine cu nişte reglementări foarte clare pentru acele persoane sau companii care generează conţinut fals.

”În mod normal, ar trebui să fie votată în cel mai scurt timp, pentru că e în dezbatere la Camera Deputaţilor, urmează să fie pusă pe ordinea de zi şi până în aprilie o să avem această lege”, a precizat ministrul.

Ivan a subliniat că legea vine cu amenzi pentru cei care produc conţinut fake, între 600 şi 90.000 de lei, iar în situaţia în care o instanţă din România constată o încălcare foarte gravă a legii, atunci acele persoane care au iniţiat astfel de conţinut pot să ajungă şi la pedepse cu închisoarea până la doi ani.