Planta pe cale de dispariţie care va fi readusă pe litoralul Mării Negre. Oamenii de ştiintă au înmulţit specia în laborator

O câmpie cu alge marine, întinsă, pe sute de mii de metri pătraţi, a început să fie plantată în adâncurile Mării Negre. A devenit necesară după ce plajele au fost lărgite, iar zone întinse de de fundul mării au rămas fără alge benefice pentru vietăţi marine şi chiar pentru sănătatea noastră.

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Cystoseira Barbata, alge esențiale în dezvoltarea vieții marine, populau masiv apele Mării Negre acum zeci de ani. În zilele noastre, biologii trebuie să le înmulţească în laborator pentru a asigura sănătatea mării. Apoi, plantele sunt plantate în pepiniere subacvatice.

Mirela Moldoveanu, Institutul de Biologie Bucureşti: Este creatoare de habitat. Asta înseamnă că ea poate adăposti alte organisme şi poate edifica substratul şi poate ajuta la formarea ţărmului şi la stabilizarea lui.

Adrian Bîlbă, biolog: Dezvoltarea acestora pe fundul apei dincolo de faptul că ne arata că sunt ape curate, dincolo de faptul că există un biotop pentru alte specii, îmbogăţeşte Marea Neagră.

Beneficiile algelor

Pepiniera de alge va ajuta multe specii de peşti şi crustacee să supravieţuiască - să îşi găsească hrană şi adăpost. În plus, plantele subacvatice curăţă şi apa.

Andreea Filip, reporter Observator: Algele se înmulţesc la o adâncime de până la 2m şi au nevoie de multă lumină. Pe măsură ce se dezvoltă, creează un baraj, astfel încât valurile nu mai pot muşca din nisip cu putere pentru a-l trage spre mare. Practic, protejează ţărmul de eroziunea costieră.

Laurentiu Dobre, manager de proiect: Anterior etapei de plantare am avut o perioada de identificare a zonelor pretabile pentru pepiniera şi aici au apreciat biologii că este locul optim pentru plantare. Vor fi aşezate în fisuri în gropi naturale. Tot procesul acesta de plantare va avea loc pe parcursul a câtorva luni. În mod normal ar trebui să crească câţiva cm în fiecare lună.

Mirela Moldoveanu, Institutul de Biologie Bucureşti: Noi avem interesul să renaturăm, să restaurăm mediile care sunt deteriorate, prin astfel de proiecte. Noi începem prin câţiva indivizi pe care îi plantăm, dar în timp ei se vor înmulţi şi vom avea o bază de dezvoltare de unde vom putea în viitor să replantăm alte zone unde va fi nevoie.

Algele din noua pepinieră marină ar putea fi de mare folos şi pentru sănătatea noastră

Nejla Derviș, medic nutritionist diabetolog: Pe viitor o putem lua în considerare ca o nouă linie de terapie adjuvantă în tratamentul bolii de diabet zaharat sau al bolii cardiovasculare.

Biologii au început plantările în pepinerele de alge de la Constanţa şi Agigea. Până în luna mai vor planta cel puţin 500 de mostre. Odată cu apariția acestui ecosistem, delfinii ar putea să vină mai aproape de mal. Peştii cu care se hrănesc vor reapărea lângă ţărm, ca să caute mâncare în noile plantaţii de iarbă marină.