Primele explicaţii ale lui Ciprian Ciucu după ce Ana Oroş a murit sfâşiată la Lacul Morii: Cine face bani din această afacere cu câini?

Primarul Sectorului 6 a avut mircuri prima conferință de presă după ce Ana Oroș a murit sfâșiată de câini în zona Lacul Morii. Ciprian Ciucu susţine că ASPA nu şi-a îndeplinit, din punctul său de vedere, obiectivele şi obligaţiile legale, nefăcând nici măcar un recensământ cu privire la câinii maidanezi.

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Edilul a mai acuzat că a fost redusă şi subfinanţată activitatea de capturare a ASPA, bugetul ASPA fiind de 10 milioane lei în 2021, iar anul trecut de 17 milioane, bani folosiţi pentru alte activităţi, cum ar fi târguri de animale care să încurajeze adopţia acestora.

"Acţiunea s-a mutat de pe partea de capturare pe partea de cazare, hrană, sterlizare şi s-a înhibat capturarea" a mai spus el. Ciucu a adăugat că sunt condiţii groaznice în adăposturile ASPA din cauza supraaglomerării cu câini. El a vorbit despre o reducere a numărului de angajaţi ai instituţiei, de la 90 de angajaţi în anul 2013, la 15 angajaţi care alcătuiau echipajele de prinzători, începând din anii 2017-2018, în prezent fiind 13 persoane. "Întrebarea este cine are interesul ca ASPA să ţină un număr mari de câini din adăposturi? Cine face bani din această afacere?", s-a întrebat Ciprian Ciucu, potrivit news.ro.

Redăm mai jos declaraţiile primarului Sectorului 6 Ciprian Ciucu:

"- Aş vrea să încep cu un scurt istoric, cum s-a ajuns aici şi vă voi prezenta şi soluţiile pe care le-am identificat pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple niciodată. Cine e responsabil legal cu strângerea câinilor maidanezi penttru tot Bucureştiul? Evident că ASPA. Astfel vorbim despre o instituţie înfiinţată special cu acest scop, deţinând bugete şi angajaţi speciali pentru acest scop. ASPA are buget şi angajaţi pentru managementul câinilor fără stăpân. În 1996 s-a înfiinţat Serviciul de Ecarisaj în subordinea PMB. În 2001 a fost decis ca acest Serviciu să se ducă la sectoare. Din 2003 şi până acum, ASPA a funcţionat şi şi-a derulat activitatea exclusiv sub subordinea CGMB. În 2006 un japonez a fost ucis de câini.

- Serviciul a funcţionat extrem de prost la nivelul CGMB până în 2013. Atunci se estima că ar fi 65.000 de maidanezi pe străzi.

- După moartea lui Ionuţ a fost modificată legislaţia şi capacitatea ASPA a fost crescută. De abia din 2013 a crescut capacitatea ASPA care funcţiona cu 90 de angajaţi dedicaţi prinderii animalelor de pe spaţiul public. Aproximativ 54.000 de câini prinşi până în 2017, din care 30.000 au fost eutanasiaţi, iar 24.000 adoptaţi.

- Apoi a survenit o schimbare fundamentală de abordare la nivelul ASPA. Începând cu anii 2017-2018  s-a schimbat abordarea, echipajele de prinzători fiind reduse drastic, undeva la 15 oameni, azi mai fiind 13 angajaţi la ASPA. A fost oprită eutanasierea, ceea ce a pus o presiune extraordinară pe bugetul ASPA, vorbim de perioada 2017-2018. În 2019 au fost prinşii 2.500 de câini, în 2021 undeva 3.200 de câini, în 2022 undeva la 1.500 de câini, foarte puţini. După schimbarea politică din 2020 ASPA a continuat această politică, ceea ce a dus la reapariţia câinilor pe domeniul public.

- În mod iresponsabil, ASPA şi-a redus programul de lucru, nu acţionează în week-end şi de sărbători. În februarie 2021, doamna Diana Pungă, city manager al PMB a fost delegată să coordoneze activitatea ASPA. 

- Din 2017 s-a schimbat fundamental modul de operare al acestui serviciu şi a fost menţinut şi accentuat din 2021 şi până astăzi. Coordonatorul echipelor de prinzători a fost înlăturat.

- Din punctul meu de vedere conducerea ASPA nu şi-a îndeplinit obiectivele legale. Nu a realizat nici măcar un recensământ. Au avut 3 ani la rând posiblitatea să facă recensământul animalelor, ceea ce ar fi furnizat temeinic PMB şi Poliţiei Locale numărul animalelor. Activitatea de capturare a fost subfinanţată prin dispoziţii ale celor responsabili. Prin comparaţie, în 2014, ASPA avea buget de 10 milioane, iar în 2022, ASPA a avut buget de 17 milioane lei şi s-a concentrat pe alte activităţi, cum ar fi târguri de animale. Resursele au fost mutate de pe capturare pe prevenţie, adopţie. Acţiunea s-a mutat de pe partea de capturare pe partea de cazare, hrană, sterlizare şi s-a înhibat capturarea. Condiţiile de adăpost sunt groaznice din cauza supraaglomerării.

- Întrebarea este cine are interesul ca ASPA să ţină un număr mari de câini din adăposturi? Cine face bani din această afacere?

- Am luat măsuri în ultimii 2 ani. A fost o singură adresă în care ASPA acuza că Poliţia Locală nu a acordat sprijin. În rest am ajutat. Este cum ai acuza Poliţia Locală Sector 6 de problemele de termoficare pentru că nu a mutat o maşină pentru o intervenţie. În 2023 am trimis 96 de sesizări pentru ASPA, la 74 nu a răspuns. Nu ai cum să răspunzi când ai 13 hingheri într-un oraş ca Bucureştiul. Acuzaţia că noi nu sprijinim ASPA este complet nefondată. Pe 14 ianuarie, chiar cu o săptămâna înainte de atac, am anunţat ASPA că o haită de 10 câini este acolo. Avem înregistrări din dispecerat. Nu a venit nimeni până la atacul de pe 20 ianuarie. ASPA nu a reacţionat".