Radioamatorii, salvatorii din umbră. România are puţin peste 7.000 de specialişti: în ce condiţii pot interveni

Pentru unii, hobby sau sport. Pentru alţii, o ştiinţă care ne poate salva din cele mai grele situaţii. Radioamatorii sunt cei care pot restabili comunicaţiile atunci când telefonia mobilă sau internetul sunt compromise. Iar în vreme de dezastre naturale sau război, sunt pregătiţi să fie mâna dreaptă a salvatorilor.

• Reportaj Observator de la Ierusalim. Imagini din interiorul Sfântului Mormânt, cel mai important loc al creștinătății: "Pe această piatră arde Sfânta Lumină"

Privit cu ochii unui necunoscător, dialogul dintre Radu Ştefan şi un radioamator aflat pe celălat capăt al globului pare rupt dintr-un film SF. În realitate, totul se bazează pe tehnologie radio, studii precise şi, mai ales, pe o pasiune fără limite. Radu Ştefan este campion european şi vicecampion mondial. Practică acest sport de mai bine de 15 ani. A învăţat primele noţiuni de la unchiul său, şi el ofiţer de transmisiuni în armata română.

"Radioamatorii, în anumite situaţii de urgenţă, pot să îşi ofere aportul voluntar, gratuit în a realiza legături radio pentru a sprijini populaţia, instituţiile statului", a declarat Radu Ştefan, campion european. În conflicte militare, e cea mai bună soluţie pentru a intercepta sau transmite mesaje de importanţă majoră.

România are puţin peste 7.000 de specialişti

"în America, la 6 luni după căderea celor două blocuri, la 11 septembrie, preşedintele Statelor Unite, cel mai puternic om din lume, a început alocuţiunea cu mulţumim reţelei de urgenţă a radioamatorilor americani pentru că au asigurat 7 zile telecomunicaţiile în focar", a declarat Vasile Grosoşiu, radioamator. În România radioamatorismul nu mai atrage practicanţi sau fonduri considerabile. Pasionaţii îşi construiesc singuri tehnica, iar cluburile profesioniste se închid rând pe rând.

Dintr-o mică încăpere plină ochi de echipamente radio, Marian Trincu explică de ce ar trebui părinţii să îşi îndrume copiii spre această disciplină. "E vorba de electronică, de geografie, puţin astronomie, limbi străine. Deci lucrurile astea ar putea să le şi practice. Să înveţe de ce funcţionează un aparat de radio făcut de mânuţele lui", a declarat Marian Trincu, antrenor. În ţara noastră mai există puţin peste 7.000 de specialişti la care Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă poate apela în baza unui protocol semnat.