Raed Arafat, ANUNŢ ALARMANT despre un cutremur devastator în România: "Ne aşteptăm la ce e mai rău!"

"Ne așteptăm la ce e mai rău și ne pregătim pentru ce este mai rău", afirmă şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care le recomandă instituţiilor statului "să rămână pesimiste" şi să continue pregătirea pentru a acţiona în cazul unui cutremur. 

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

"Ne așteptăm la ce e mai rău și ne pregătim pentru ce este mai rău", afirmă şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care le recomandă instituţiilor statului "să rămână pesimiste" şi să continue pregătirea pentru a acţiona în cazul unui cutremur. 

"Noi, ca instituții, trebuie să rămânem pesimiști. Populația trebuie să aibă încredere și trebuie să fie pregătită și să asculte sfaturile. Când cerem populației să aibă trusa de urgență la ei acasă, când îi cerem un mod de acțiune sau un mod de aplicare a unor măsuri de prevenire, acest lucru ne așteptăm ca populația să-l facă. (...) În momentul în care devenim optimiști și spunem că totul este ok înseamnă că ne-am oprit acolo și nu ne mai pregătim mai bine. Deci instituțiile trebuie să rămână pesimiste, în sensul că ne așteptăm la ce e mai rău, chiar dacă sperăm să nu se întâmple, și ne pregătim pentru ce este mai rău", a declarat Arafat, potrivit agerpres.ro. 

Şeful DSU spune că autoritățile sunt mai pregătite comparativ cu perioada anterioară pentru intervenția în cazul unor situații de urgență.

"Cert, comparativ cu perioada anterioară, suntem mai pregătiți. Tot cert este că nu suntem suficient pregătiți pe cât ne-am dori noi. Ăsta e motivul pentru care se fac analize, s-a făcut proiectul 'RoRisk' care a făcut o analiză nouă a riscurilor cu care ne confruntăm, inclusiv cutremurul, a făcut o analiză asupra rezilienței noastre și, bineînțeles, noi continuăm și pregătirea noastră, dotarea", afirmă Raed Arafat. 

El a precizat că există dotări la nivelul IGSU pentru intervenții, iar achizițiile vor continua în 2017. 

"Avem aici dotări speciale pentru căutare-salvare urbană, care au început să ajungă în România abia în luna decembrie anul trecut, până la sfârșitul acestui an vom avea în fiecare județ (...) astfel de echipamente, astfel de containere de căutare-salvare urbană care ar interveni dacă este o situație, un cutremur cu impact major, chiar cu o intervenție din mai multe județe", a mai spus Raed Arafat. 

Un cutremur puternic ar dărâma România

Zeci de oraşe, din estul şi sudul ţării, ar fi rase de pe faţa pământului, în cazul unui cutremur mai puternic de 6 grade pe Richter. Este avertismentul dat de specialişti şi ignorat de autorităţi, de ani de zile. Galaţiul se scufundă - la propriu - iar Bucureştiul se prăbuşeşte cărămidă cu cărămidă.

Oraşul Galaţi ar putea avea probleme serioase. Şi nu e singurul. Şi Vrancea, Brăila, Buzău sau Bucureşti sunt pe lista oraşelor care s-ar dărâma la un seism mai puternic. 

"În special partea platformei moldoveneşti şi Câmpia Română, mergând însă chiar spre Craiova, deci la distanţe destul de mari faţă de Vrancea, pot să fie efecte mari", spune Mircea Radulian directorul ştiinţific de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului.

Galaţiul, însă, se scufundă deja. Câte puţin, în fiecare an. Faleza Dunării se deplasează cu 13 milimetri pe lună. A fost construită în urmă cu 60 de ani şi niciodată consolidată. 

Structura acesteia cuprinde trei taluzuri, fiecare cu reguli bine definite, în aşa fel încât să reziste. Deseori regulile au fost încălcate, astfel că în fiecare an au loc zeci de surpări de teren, se crează ravene şi se vede cum, efectiv, pământul o ia la vale, spre Dunăre. 

Nici în Capitală situaţia nu e....stabilă. Punctul critic pe harta seismică este Centrul Vechi. Zeci de clădiri stau să cadă, iar unele sunt încă locuite.