Rezultatul primului exercițiu de blackout din România. Ce trebuie să avem în casă pentru a supraviețui în caz de dezastru

România se aliniază Europei şi se pregătește de cele mai sumbre scenarii pentru la iarnă. A încheiat primul exerciţiu de blackout, care a arătat că nu suntem pregătiţi pentru astfel de situaţii. O pană masivă de curent, provocată intenţionat ori de vremea nefavorabilă, ar da peste cap totul, de la încălzire, benzinării şi trafic feroviar şi până la plăţi electronice şi telefonie. Astfel, românii vor trebui să învețe cum să se descurce fără gaze și energie electrică pentru o perioadă de mai multe zile, în timp ce autorităţile caută să ticsească rezervele statului cu generatoare şi combustibil, dar şi cu produse utile în astfel de situaţii.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Blackout, fenomenul de care se teme toată Europa în această perioadă, poate aduce o pană de electricitate într-o zonă mare, care să dureze de la câteva zile până la câteva săptămâni. Experţii spun că supravieţuirea începe cu un rucsac.

Ce nu trebuie să ne lipsească în caz de dezastru

Ca să rezistăm fără surse de căldură, e bine să aveam în casă pături groase şi un cort, spun cei de la Situaţii de Urgenţă. În cazul unui blackout, familia se adună într-o cameră fără pereţi care dau în afară, şi se instalează în cort. La fel de mult ne ajută sobe portabile, pentru care trebuie să avem rezerve de combustibil. Foarte importante sunt lanternele, bateriile pentru ele şi un radio cu acumulatori la care să auzim anunţurile făcute de autorităţi. Vitale sunt proviziile care să ne ţină în viaţă.

Adrian Marin IGSU: Patru litri de apă de persoană în fiecare zi. Hrană neperisabilă care nu necesită fierbere, coacere sau răcire. Și aici avem un exemplu, conservele.

Adăposturi pentru situaţiile de urgenţă

Când încep să se termine resursele pentru supravieţuire din casă, trebuie să mergem în adăposturile pentru situaţii de urgenţă. Lista lor o găsim pe site-ul inspectoratului general pentru situaţii de urgenţă sau pe pagina primăriei locale. Numai în Bucureşti sunt peste 70 de adăposturi unde ne putem refugia în cazul unei pene majore de electricitate.

Doar în sectorul doi al Capitalei sunt 8 puncte de adunare în caz de calamitate. Aici locuritorii sunt chemați și redistribuiţi în mai multe centre unde pot rămâne preț de zile bune până când situaţia este rezolvată.

Universitatea Tehnică de Construcţii, Colegiul George Coşbuc şi Arena Naţională sunt câteva dintre adăposturile care pot găzdui peste 20 de mii de oameni. Sunt dotate cu generatoare de electricitate, reşouri pentru gătit şi elemente de încălzire.

Şeful ISU, Raed Arafat, crede că România este pregătită în caz de blackout

Raed Arafat: Ne-am gândit la astfel de posibilităţi. Indiferent dacă era sau nu războiul. Noi ne-am pregătit pentru aşa ceva. Rezervele de stat se pregătesc pentru a suplimenta numărul generatoarelor disponibile în ţară.

Maria Petrescu, primăria sector 2: Cred că nu s-a gândit nimeni atât de departe. Mă gândesc că ar fi acelaşi tip de situaţie ca în caz de calamitate. Dacă discutăm despre trei, patru zile fără căldură, este tot o calamitate.

Blackout se poate produce din mai multe cauze

De la defecţiuni tehnice până la suprasolicitarea reţelei de electricitate. În ultimul an, ţările din Europa au început să îşi pregătească populaţia pentru o asemenea situaţie care poate apărea din cauza crizei energetice cu care se confruntă continentul. Nici restul lumii nu exclude o pană majoră. China a trecut şi ea printr-un blackout toamna aceasta, iar zeci de milioane de americani şi canadieni au cunoscut asprimea unei asemenea situaţii în 2003.