România duce lipsă de strategii pentru a combate consumul de droguri. Cum abordează restul statelor din UE problema

Studenţia este o perioadă frumoasă, dar şi una de risc. Studiile arată că la această vârstă cei mai mulţi tineri încep să consume droguri. Iar România nu are, nici la acest început de an universitar, o strategie pentru a combate consumul de substanţe interzise. Datele unui sondaj privind percepţia asupra adicţiilor, arată că 77% dintre români cred că este vital ca statul să implementeze un program naţional pentru a lupta cu dependenţa de droguri. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Învinsă în lupta cu drogurile, România pierde teren în punerea în aplicare a unei strategii eficiente care să-i ţină departe pe tineri de substanţele interzise. Asta se întâmplă chiar la început de an universitar.

77% dintre români cred că autorităţile trebuie să demareze campanii mai convingătoare pentru a transmite cât de periculoase sunt drogurile. În plus, politicile statului privind consumul ilegal de droguri nu au prea mult succes. Sunt rezultatele unui sondaj realizat de The Center for International Research and Analyses, comandat de Antena 3.

Cei mai mulți dintre respondenți consideră că pentru reducerea consumului de droguri, autorităţile trebuie să ia următoarele măsuri: pedepse mai severe pentru cei care vând sau distribuie substanţe interzise, un program național de prevenire pentru tineri și acordarea unui sprijin mai mare dependenților de droguri.

Strategie ineficientă împotriva drogurilor

Studenţii consideră că în momentul de faţă campaniile de informare şi prevenire nu-şi ating ţinta. "Ar fi normal ca şcolile să te înveţe cât de periculoase sunt şi să ia cât mai multe măsuri, ca să nu fie consumate în şcoli", crede un student. "Ni se spune că da, nu este în regulă să consumi alcool sau substanţe ilegale, dar nu ni se spune ce să facem în cazul în care se întâmplă", consideră un altul.

Asta în condiţiile în care vârsta medie a celor care încep să consume este chiar la începutul facultăţii, potrivit specialiştilor. "Media debutului de consum în România la toată populaţia generală este de 17-18 ani pentru drogurile ilicite. Adică vorbim de finalul liceului, începutul facultăţii. Majoritatea dosarelor penale sunt pentru consumator. Deci activitatea DIICOT şi conform prim-ministrului Ciolacu este blocată de dosare penale cu consumatori", a declarat Vlad Zaha, criminolog.

Între timp, restul statelor membre ale Uniunii Europene au renunţat să îi pedepsească pe dependenţi. "Ce a făcut Portugalia în anul 2001, exact această mutare. Nu mai pedepsim penal consumatorii de droguri şi mai ales nu pedepsim penal în niciun fel minorii care consumă droguri, dacă sunt depistaţi sunt prezentaţi în faţa unei comisii formate dintr-un medic, un jurist şi un asistent social", adaugă Vlad Zaha, criminolog.

Şi alcoolul şi tutunul sunt periculoase şi tentante la vârste tot mai fragede, dar acestea sunt legale. "Alcoolul şi tutunul sunt droguri. Dar pe lânga faptul că sunt permise şi legale, ele în mod paradoxal sunt şi promovate. Ele dau dependente şi din punct de vedere ştiinţific este clar stabilit pe foarte multe criterii că alcoolul şi tutunul sunt cele mai periculoase droguri din lume. Modul în care România a ales să lupte împotriva drogurilor între ghilimele este cel mai greşit mod din punct de vedere ştiinţific", a precizat Mihail Pautov, medic.

Aceeaşi părere o au şi reprezentanţii asociaţiilor implicate în lupta cu drogurile. "Strategia naţională pe droguri, pe substanţe, este una reciclată de la an la an şi ea nu funcţionează. Noi o reciclăm, adică nu noi, autorităţile, că noi nu suntem de acord cu ea. În timp ce reciclăm aceeaşi strategie naţională, numărul de consumatori creşte", afirmă Alina Dumitriu, director executiv Asociaţia Sens Pozitiv.

În România, nu există niciun centru de dezintoxicare pentru dependenţii de droguri.