Românul ajuns viceprimar în Italia după ce a muncit la negru acum 30 de ani. Cum văd viitorul românii care au prins rădăcini peste graniţe

Dupa Revoluţie, există încă ceva ce avem noi toţi românii în comun. Toţi avem un cunoscut sau un membru de familie în Diaspora. După 1989, am trăit cel mai mare exod pe timp de pace al unui popor: milioane de conaţionali au plecat în Vest pentru o viaţă mai bună. E un punct nevralgic al României, de care politicienii profită la fiecare alegeri. Să aducem Diaspora înapoi nu mai e însă demult o soluţie. O spun chiar românii care au prins rădăcini peste graniţe. Iată cum văd ei viitorul, într-un nou episod al campaniei Alege ce Urmează.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

E un moment extrem de emoţionant. Într-un mic oraş din Italia, un român îi oferă cetăţenia unei românce. Cetăţenia italiană. 

Astfel, devine oficial ceea ce Daniela simte de peste o jumătate de viaţă. 

Milioane de români trăiesc în două lumi

Daniela: Mă simt jumătate italiancă, jumătate româncă, pentru că 18 ani din viaţa mea am trăit în România. Şi am depăşti, sunt 19 ani ani de când trăiesc în Italia. Deci mă simt jumătate şi italiancă. 

Aşa trăiesc milioane de români care au plecat din România în ultimele decenii. Între două lumi, străini pentru ţările adoptive, înstrăinaţi de cei pe care i-au lăsat acasă. 

Viceprimar român, Toader Stoica: Acum mi-e foarte dificil să mă întorc în Romania, pentru că viaţa mea e aici, fii-mea e născută aici. 

Toader Stoica e viceprimar în Riano. A emigrat din România acum 30 de ani. Ilegal, că mulţi români în perioada aceea. Mânat de acelaşi gând că al tuturor: o viaţă mai bună. 

Viceprimar român, Toader Stoica: Eu am venit în Italia, am început de la daltă şi ciocan. La daltă şi ciocan, după aia la mistrie. Lucram la negru. Vedeam carabinierii, îi ţineam la distanţă, la 100 de metri, pentru că ne era frică că ne prinde şi ne trimite în ţară. 

Când Europa şi-a deschis porţile şi românii au putut să plece la muncă legal, fenomenul a explodat. 

Familii întregi lăsau în urmă copii de grădiniță și părinți îmbătrâniți peste noapte că să câștige repede bani mai mulți, să se întoarcă și să construiască o casă. Una mare, cu două etaje, în care să încapă toată familia lor și toate visele irosite pe undeva, pe drumurile Europei. 

Românii s-au confruntat cu situaţii crunte

Între 2007 şi 2017, aproape 3 milioane şi jumătate de români au părăsit România. 17% din populaţie. Cel mai mare exod al unui popor pe timp de pace, depăşit doar de cel provocat de războiul din Siria. Totul, în numele iluziei că dincolo e mai bine. Dar curând, aveam să aflăm și noi, cei rămăși acasă, că tărâmul făgăduinței e uneori o mare minciună. 

Adevărate abuzuri au ieşit la iveală de-a lungul anilor. Mii de români s-au trezit fără contracte, fără bani şi uneori chiar fără libertate. Mai multe românce care munceau în serele din Sicilia au fost sechestrate şi unele violate. Treptat, românilor li s-au pus etichete care au ajuns subiect de scandal până în Parlamentul European. 

Daciana Sârbu, fost europarlamentar: A fost așa un stigmat, vorbim aici de situațiile din Italia, în care s-au intamplat tot felul de incidente, infracțiuni, și se dădea vină tot pe români. Noi am uitat acea perioada în care nu puteau să spună că sunt români în Italia și apoi perioada în care muncitorii din Spania mergeau și aveau niște așteptări și când ajungeau erau de fapt aproape de sclavie. Stiu că am ajuns și la Papa. 

Peste un milion de români trăiesc încă în Italia. E cea mai mare comunitate de imigranți din această țară. Îi găsim pe români muncind peste tot - în restaurante, hoteluri, magazine, spitale. În agricultură, în turism, dar cel mai des în casele italienilor. 

Bianca Iacob, reporter Observator: Italienii le numesc badante pe femeile noastre care au grijă de bătrânii lor. Peste tot în italia, oriunde ai merge pe stradă, e imposibil să nu le vezi împingând un căruţ cu roțile sau ţinând de braţ o doamnă trecută bine de 80 de ani.

Aşa arată de fapt o mare parte din România. Sunt încă sate din Moldova sau din Maramureș pustii. Pline e vile cu două etaje, construite din banii adunați cu greu, la muncă, printre străini. Case frumoase și goale.

Cristi Popovici, reporter Observator: De când au plecat ei, România e mai goală și în sate mici, rătăcite pe harta, și în marile orașe. Ne lipsesc oamenii care să lucreze pământul sau cei care să ne ridice blocuri. 

Că să acoperim golul uriaş lăsat pe piaţa muncii de românii plecaţi, aducem peste 100.000 de muncitori pe an din Asia. 

La alegeri, politicienii redeschid veşnica temă: să aducem Diaspora înapoi

Român din Borşa, Maramureş: În România m-am născut şi România e ţara natală, dar acum e prea târziu. 

Acest "ceva" pe care îl visăm şi noi, românii din ţară, şi ei, românii plecaţi, înseamnă dezvoltare locală, infrastructură rutieră, locuri de muncă bine plătite, spitale sigure, şcoli performanțe şi oameni pregătiţi care să ne reprezinte în instituţiile Europene. Toate lucrurile care ni se promit în campaniile electorale. În comună italiană condusă de Toader Stoica, trăiesc 11 mii de locuitori şi s-au atras fonduri europene de 11 milioane de euro. În regiunea de unde a plecat, Moldova, încă sunt cele mai sărace sate din Europa. 

Viceprimar român, Toader Stoica: La noi în ţară ar trebui să se atragă fonduri, pentru că sunt sate, comune, care stau că acum 40 de ani.

Miercuri, la Observator, vedeţi ce s-a ales de cei mai faimoşi emigranţi ai României: Căpşunarii.