Centru pentru copii şi tineri cu sindromul Down, înfiinţat de o mamă în Suceava

Pentru fiecare mamă, un copil este o lecţie de viaţă. Pentru o femeie din Suceava, fiul ei a fost motivaţia de care avea nevoie pentru a-şi transforma complet viaţa de zi cu zi.

• "N-am văzut de când sunt așa ceva!" Potop cu grindină în Prahova. Mașini înghițite de ape și strat de gheață chiar și de 10 cm, la Vâlcănești

• În centru fac terapie 25 de copii şi persoane cu dizabilităţi.
• Centrul trăieşte exclusiv din donaţii şi din ajutorul voluntarilor.

Pentru fiecare mamă, un copil este o lecţie de viaţă. Pentru o femeie din Suceava, fiul ei a fost motivaţia de care avea nevoie pentru a-şi transforma complet viaţa de zi cu zi.

Ca să fie alături de copilul ei, aceasta a renunţat la job-ul într-o multinaţională şi s-a dedicat terapiei copiilor cu sindrom Down și autism.

A reuşit să adune alături de ea şi alte mame care au copii cu dizabilităţi şi a deschis un centru specializat în care face tot posibilul să le ofere acestora o viaţă cât mai aproape de normal.

La centrul de recuperare a copiilor cu dizabilităţi vin copii cu sindrom Down sau autism de care se ocupă două mame care ştiu, din propria experienţă, cum să lucreze cu ei. 

Una dintre mame este Anca Ştreangă. Are 31 de ani şi este cea care a înfiinţat acest centru. Povestea ei este asemănătoare cu a oricărui părinte care are un copil cu dizabilităţi. 

Anca Ştreangă: L-am născut prematur şi atunci am realizat că e un copil şi o persoană total specială şi trebuie să-mi acord perioada aceea de negare dar şi de suferinţă şi apoi să fac ceva pentru el.

Pentru fiul ei, Anca a renunţat la un job care o împlinea profesional, dar a reuşit să schimbe în bine viaţa copilului şi pe a ei. Şi acum, pe a altora. 

Anca Ştreangă: Am vrut foarte mult să adun o grupă de părinţi motivaţi, care aveau şi ei persoane cu nevoi speciale în casă. Aici în primul rând ne bazăm pe terapie de grup, este o terapie care este extremd e solicitantă dar are rezultate foarte bune .

Deşi a început să înveţe singură, cu ajutorul grupurilor de suport, Anca a absolvit între timp o facultate şi nenumărate cursuri de specialitate.

Bazându-se pe propria experienţă, face tot posibilul să îi ajute pe alţii şi speră că la un moment dat va schimba modul în care statul se ocupă de copiii cu dizabilităţi.  

Reporter: Va ajuta statul intr-un fel?

Monica Maticiuc, mama unui copil cu probleme: Nu consider ca implicarea este minima ca sa nu zic deloc. Ori acesti copii au dreptul la educatie, au nevoie de specialisti care sa ii indrume pentru ca tu ca parinte nu poti face fata singur.

Daniela Fanasov: Cand a implinit 7 ani am fost nevoita sa aleg intre copilul meu si serviciu. Am patru copii iar cu Filip fac naveta de cinci ani de zile la Suceava, sunt conştientă că în momentul în care nu mă mai ocup de terapia lui, îl condamn la eşec.

În acest moment, în centru fac terapie 25 de copii şi persoane cu dizabilităţi cu vârste între 3 şi 20 de ani. Centrul trăieşte exclusiv din donaţii şi din ajutorul voluntarilor. Iar în jurul lui s-a format o comunitate de părinţi care se implică personal şi încearcă să îi sprijine pe ceilalţi.