Sute de timișoreni au spus adio sistemului centralizat de încălzire, după ce iarna trecută au înghețat de frig: "E cea mai buna decizie"

Timişoara a fost ținta ironiilor unei țări întregi iarna trecută, după ce a rămas fără apă caldă și căldura. Oamenii nu au uitat, asa ca peste 500 de persoane și asociaţii de proprietari au renunțat la sistemul centralizat de încălzire. Neoficial, numărul lor e și de patru ori mai mare.  

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Pe lângă gaz, Timişoara are nevoie şi de 250.000 de tone ca să treacă iarna fără emoții.

Iulia Pop – reporter Observator: La începutul lunii iulie, compania de termoficare avea un stoc de 10.000 de tone de cărbune. La început de august , cantitatea a crescut şi a ajuns la 19,000 de tone. La un consum mediu de 1000 de tone pe zi, putem spune că primele 19 zile de iarnă sunt asigurate. Există însă o explicaţie pentru ritmul lent de achiziţie: în zilele caniculare, cărbunele se aprinde foarte uşor.

Au spus adio sistemului centralizat de încălzire

Cristian Amza – director COLTERM: Ne pregătim mai bine decât ne-am pregătit pentru iarna trecută, pentru că luăm lucrurile cumva pas cu pas din timpul verii facem stocuri de cărbune, facem stocuri de gaz, în sensul de înmagazinare a acestora şi pregătim contracte de furnizare pentru sezonul rece.

Pregătirile nu îi încălzesc pe cei peste 500 de oameni şi alte câteva asociaţii de locatari care, oficial, și-au încheiat, în ultima lună, socotelile cu compania de termoficare a Timişoarei. Neoficial, numărul debranşărilor este chiar și de patru ori mai mare.

Timișoreance: Am renunţat, în primul rând că nu era cald, nu erau condiţii, era. Aşa cu centrala îţi faci cât doreşti. Care au avut de la Colterm a fost foarte aiurea. Am un frate care stă pe Colterm, e şi fără picior, i-a fost foarte frig toată iarna, foarte frig.

- Cred că e cea mai buna decizie. Şi eu mă pun în situaţia în care am un copil mic cum e şi situaţia. Și nu pot să stau în frig şi fără apă caldă şi aşa mai departe. Prefer să dai un ban, dar stai în faţă, vorba aia, ştii pentru ce i-ai dat.

- Am plătit enorm, 7 milioane era atunci. Era enorm de mult. Şi asta v-a determinat. da, să trecem la centrală, deşi a costat. până iţi scoţi cheltuielile. cât a fost centrala, contractul cu toate. dar, totuşi, acum e bine.

- A luat în calcul să se debranşeze, doar că nu poate, adică ceilalţi locatari nu sunt de acord. Mulţi nu au buget ca să pună centrala în fiecare aparatmenent, iar ca să te debranşezi trebuie acord de la toată coloana, de sus până jos.

Cristian Amza – director COLTERM: Suntem ferm convinşi că vor fi mai multe debranşări. Ne aşteptăm ca anul acesta numărul să fie puţin peste 2000 de solicitări.

Iulia Pop – reporter Observator: Printre cei care au acum și un alt sistem de încălzire se află şi Clinica de Oncologie, ai carei medici şi pacienţi au tremurat, zile în şir iarna trecută, cu maximum 17 grade celsius în saloane și pe holuri.

Multe dintre conducte sunt din anii 60 – 70, astfel că pierderile sunt uriașe: 100 de tone de apă fierbinte în fiecare oră. Primăria le-a calculat folosind o unitate de măsură inedită.

Ruben Lațcău – viceprimar Timișoara: Pierderea care se reduce este echivalentul a 40 de bazine olimpice. Sistemul, în sine, este unul destul de vechi, din reţeaua totală de 270 de km de termoficare, cea de transport şi de distribuţie - doar 20% a fost reabilitată. Noi am avut şi o creştere a gigacaloriei, nu exclud ca să mai avem în acest an o astfel de creştere, nu de aceeaşi dimensiune, dar nu putem să excludem acest lucru.

Conducerea companiei de termoficare din Timişoara lucrează acum la trei proiecte care ar schimba modul în care se produce energie și, pentru care, speră să primeasca finanţare prin PNRR.

Cristian Amza – director COLTERM: Cele două, de care aţi aflat de fapt până acum, sunt parcul fotovoltaic, centrala fotovoltaică pe care am depus-o deja la nivel de finanţare pe PNRR. Ea va fi instalată la UTVIN, e parte a unui proiect mai mare. Acolo avem trei depozite de cenuşă o fabrică de hidrogen. Energia electrică va fi consumată în fabrica de hidrogen. Şi venim cu al treilea proiect şi anume, motoare cogenerare înalt eficiente, care vor merge 100% pe hidrogen, e vorba de noua generaţie de motare.

Până atunci, mai urmează o iarnă pe model vechi, cu o gramadă de incertitudini şi probleme în piaţa de energie, care s-ar putea resimţi din nou în caloriferele timișorenilor.