Tehnologia care va fi folosită la mini-reactorul România-SUA, extrem de sigură. Riscul unui nou Cernobîl este de 1 la 1 miliard

România îşi deschide porţile pentru un nou tip de centrală nucleară. Ţara noastră a încheiat un parteneriat cu o firmă din Statele Unite care foloseşte o tehnologie nouă, bazată pe reactoare de mici dimensiuni. Deşi în acest moment nu funcţionează nicăieri în lume o asemenea centrală, specialiştii susţin că energia va fi mai ieftin de produs, iar procesul este mai sigur decât într-un reactor clasic, de genul celui de la Cernavodă.  

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

Reactorul modular de mici dimensiuni va fi dezvoltat în parteneriat cu compania americană NuScale, până în 2028. Anunţul a fost făcut aseară, după ce preşedintele Klaus Iohnnnis a bătut palma cu John Kerry, Reprezentantul Special al Președintelui SUA pe probleme climatice. 

Klaus Iohannis, preşedintele României: Suntem interesaţi să fim primii dezvoltatori din regiune, când vine vorba de reactoarele modulare de mici dimensiuni. Acest lucru va consolida parteneriatul dintre Statele Unite şi România. 

John Kerry, reprezentantul special al preşedintelui SUA: Apreciez acest pas al României. Vom mări considerabil finanţarea pentru dezvoltare şi inovare.

Reprezentanții NuScale susțin că mini-reactorul este extrem de sigur

Energia produsă este "verde", cu emisii minime de carbon, şi teoretic, mai ieftină decât cea produsă acum. În plus, vorbim despre un proiect care generază, în primă fază, până la şase mii de locuri de muncă în România şi Statele Unite. Pentru că este vorba despre o tehnologie nouă, cele mai multe întrebări sunt legate de siguranţă. Mai ales că omenirea are experienţa accidentelor nucleare de la Cernobîl sau Fukushima. Reprezentanţii NuScale spun că riscul este de unul la un miliard.  

José Reyes, preşedinte NuScale: Reactoarele se vor opri singure, fără intervenţia unui operator, şi vor rămâne reci pentru pe o perioadă nelimitată, fără a fi nevoie să adaugi apă.

Cosmin Ghiţă, directorul Nuclearelectrica: Proiectul care va fi promovat în România va trece prin absolut toate furcile caudine ca să ne asigurăm că proiectul este conform cu toate standardele de securitate nucleară, de siguranţa populaţiei şi de mediu. 

50 de astfel de modele de reactoare sunt în diferite faze de proiectare sau aprobare în toată lumea. 

O centrală nucleară modulară poate avea până la 12 reactoare

Fiecare cu o putere de 60 de megawaţi. Exact cât un reactor de la Cernavodă, care are o putere de 720 de megawaţi. Spre deosebire de Centrala de la Cernavodă, care funcţionează cu uraniu natural şi apă grea, deci e dependentă de o sursă mare de apă, cum e Canalul Dunăre-Marea Neagră, centrala modulară poate fi amplasată oriunde, chiar şi... în vârf de munte. Necesită apă uşoară şi nu are nevoie de pompe pentru a circula apa în reactor. Dar combustibilul folosit de reactoarele modulare este Uraniu 235, îmbogăţit, ceea ce ar produce deşeuri mai periculoase decât la Cernavodă şi nu există nicio soluţie clară pentru depozitarea lor, momentan.

Un avantaj semnificativ este că ocupă mult mai puţin spaţiu. Acum, imaginaţi-vă numai că dacă CNE Cernavodă dă 21% din energia necesară României cu două reactoare funcţionale, o centrală modulară ar veni cu încă zece la sută. Dacă am împărţi, în mod egal, consumul de energie la nivel naţional, una singură ar putea susţine energetic întreaga Oltenie sau Banatul. Costurile de construcţie s-ar putea ridica la peste şase miliarde de dolari.