Tradiţii şi superstiţii în Joia Mare

Joia Mare e începutul perioadei sacre pentru români, în aşteptarea Învierii.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Joia Mare e începutul perioadei sacre pentru români, în aşteptarea Învierii. Credincioşii se pregătesc cu bucate şi cu haine noi pentru Paşte şi merg la biserică, la spovedanie şi la slujbă. În unele zone, este şi ziua superstiţiilor.

Obiceiul nelipsit din biserici în Joia Mare este spălatul picioarelor, întocmai cum a făcut Isus cu apostolii Lui. În Galaţi, după spovedanie, preotul a spălat picioarele a 12 copii din centre de plasament. Băieţii au primit şi câte o pereche de pantofi noi.

Joia Mare începe cu cinstirea strămoşilor. Încă din zorii zilei, oamenii merg în cimitir şi curăţă mormintele apropiaţilor, pentru ca, în noaptea Învierii, să pună o lumânare. În sudul ţării se dă şi pomană o cană plină, numită Joimărica. 

Bărbaţii se apucă apoi de curăţenia casei şi a curţii, iar gospodinele, de gătit cele mai importante bucate de Paşte: pasca şi ouăle roşii.

Seara, toată familia merge la biserică. Preoţii citesc cele 12 Evanghelii, iar tinerii au grijă şi la superstiţii.

În Vinerea Mare, oamenii se opresc din muncă, din gătit sau curăţenie. Bătrânii spun că tot ce se realizează în această zi, se va dărâma. Se merge la biserică, la Prohod, iar ultimele pregătiri pot fi făcute sâmbătă.