Echipa Observator, măsurători la confluenţa canalului Bâstroe cu braţul Chilia. Preşedintele Iohannis, prima reacţie în scandal: "Să nu atacăm Ucraina"

"Vor şi ei să iasă undeva cu marfa lor. Şi nu e momentul să atacăm Ucraina în baza unor date incerte." Este prima reacţie a preşedintelui Klaus Iohannis în scandalul săpăturilor din canalul Bâstroe. Nu a ezitat să dea vina pe politicieni pentru scandalul provocat. Între timp, vecinii au un discurs duplicitar: în timp ce Rada Supremă a Ucrainei îşi asumă în clar că a făcut lucrări de adâncire, trimit la Comisia Europeană documente prin care spun că fac doar lucrări de mentenanţă.

• Rezultate exit-poll alegeri prezidențiale 2024: Marcel Ciolacu - 25%, Elena Lasconi - 18.1%, Călin Georgescu - 16%, George Simion - 14.1%, Nicolae Ciucă - 13%, Mircea Geoană - 5.5%

Sonia Simionov, reporter Observator: Intersecţia canalului Bâstroe cu braţul Chilia, sonarul nostru arată 7 metri adâncime. În spatele meu este faimosul canal Bâstroe, care se intersectează, exact în acest punct, cu braţul Chilia. Nu lucrează nimeni momentan, cel puţin nu pe partea noastră.

La 12 kilometri depărtare de acest punct, în locul în care Canalul Bâstroe se varsă în mare, de zile întregi, Hegeman, un dragor sub pavilion Tanzanian, are un du-te-vino continuu. Deversează, în mare ce a dragat.

Ucrainenii recunosc: pe Canalul Bâstroe s-au desfăşurat ample operaţiuni de dragare

Un deputat ucrainean a postat azi un mesaj în care scrie, negru pe alb, că pe Bâstroe s-au desfăşurat ample operaţiuni de dragare. Nu de mentenanţă, ci lucrări majore, de adâncire a şenalului navigabil, de la 3,9 metri cât erau înainte de începerea războiului la peste 6,5 metri azi. Postarea sa este asumată, instantaneu, de Rada Supremă a Ucrainei.

Să vedem exact pe hartă ce spun autorităţile ucrainene: de la intrarea din Marea Neagră pe Canalul Bâstroe şi până la intersecţia canalului Solomonov, aflat pe teritoriul Ucrainei, cu braţul Chilia, pe care e graniţa dintre cele două ţări, adâncimea apei are minimum 6,5 metri. 

E fix locul în care ieri echipa Observator a surprins dragorul Ingulsky. Iar Ingulsky continuă să sape. De 24 de ore adânceşte canalul Solomonov şi aruncă aluviunile pe malul ucrainean al braţului Chilia. 

Practic, statul vecin nu va mai avea nevoie de canalul Sulina pentru import sau export cu vase de până în 12.500 de tone. Va folosi pentru asta canalul Bâstroe şi braţul Chilia, pe care îl consideră "cale navigabilă interioară". 

Viorel Panait, Asociația Operatorilor Portuari: Diferenţa de tonaj este orice între 5.000 de tone şi 12.000, 14.000 de tone care pot tranzita în aceste condiţii. Deci este o diferenţă enormă. 

Titus Corlăţean, fost ministru de Externe: Nu foarte mult, ceea ce era de facut cu intarziere s-a facut, dar lucrurile nu mai sunt la nivel tehnic sau diplomatic, sunt la nivel politic şi dacă dorim să stopăm urgent pentru a evita repercusiuni şi consecinţe ireparabile legate de Delta Dunării trebuie intervenit politic, la cel mai înalt nivel, într-o discuţie cu preşedinte, prim-ministru, cu puterea de la Kiev. Timpul trece, Ucraina trage de timp şi ne pune în faţa faptului împlinit.

Ucraina nu va mai plăti pentru tranzitarea canalului Sulina

Dincolo de impactul comercial evident - Ucraina nu va mai plăti pentru tranzitarea canalului Sulina, mai grav e că Delta Dunării, aşa cum o ştim, riscă să devină o amintire.

Teodosie Marinov, guvernatorul Deltei Dunării: Vin în completarea problemei de fond a Rezervaţiei Biosferei şi anume o tot mai acută lipsă a apei care alimentează sistemele lacustre care întreţin viaţa, care întreţin ecosistemele şi biodiversitatea în areal.

În timp ce totul se schimbă sub ochii noştri, decidenţii încă aşteaptă ca autorităţile ucrainene să ne permită să verificăm dacă şi cât au săpat. 

Adrian Obreja, reporter Observator: Această navă este pregătită să plece în Deltă, pe Canalul Bâstroe, în orice moment. Vorbim despre o navă de 16 metri lungime, dotată cu senzori performanţi, care pot scana absolut tot ce se pe fundul apei, indiferent de adâncimea ei. 

Scandalul Bâstroe. Reprezentanţii Comisiei Europene au cerut lămuriri atât Ucrainei cât şi României

Şi în ciuda semnalelor tot mai clare, oficialii europeni se mulţumesc cu răspunsul ucrainenilor. 

Anca Păduraru, reprezentant CE: În acest moment, Ucraina a negat că ar fi în desfăşurare sau planificate lucrări majore pe braţul Chilia al Dunării sau pe braţul Bâstroe. Ne-au răspuns că au efectuat şi efectuează dragaj operaţional de întreţinere la danele porturilor lor. Nu avem niciun motiv să credem altceva.

Abia după ce ne vom lămuri asupra a ce a făcut Ucraina pe Bâstroe vom începe să evaluăm cât de grave sunt efectele asupra Deltei Dunării. 

Teodosie Marinov, guvernatorul Deltei Dunării: În ceea ce priveşte realizarea studiilor privind impactul asupra mediului trebuie să mentionam faptul că ele au un grad sporit de complexitate. Ca timp, ar însemna destul de mult, cel puţin un an.

Altfel, soluţiile reale ar putea veni prea târziu.