Un patron din România a introdus săptâmâna de lucru de 4 zile din septembrie. Ce concluzie a tras după 6 luni

Săptămâna de lucru de patru zile prinde teren în România. Cu ochii la experimentele reuşite din Occident, unii antreprenori români preiau modelul. Cele mai recente teste, făcute în Marea Britanie, i-au făcut pe angajaţi să dea randament mai bun şi au redus numărul demisiilor şi al concedierilor. Economiştii avertizează, însă: programul scurt poate duce şi la faliment.

• "Te bat acuma, dacă nu te-am bătut atunci!" Cozma i-a amenințat cu bătaia pe doi dintre protestatarii atacați de mineri în '90

O companie de proiectare din Bucureşti a introdus săptămâna de lucru de patru zile din septembrie anul trecut. Proprietarul, Virgil Profeanu, vede că angajaţii lui sunt mai productivi acum. Recunoaşte că fără tehnologie nu ajungea în acest punct.

Inteligența Artificială, un factor cheie în trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile

Virgil Profeanu, proprietarul unei companii: Automatizare, adică să gândeşti procese pe care să le ajustezi şi să le ajuţi utilizând inteligenţa artificială. Dacă facem un calcul, anul trecut angajaţii noştri au avut încă treizeci şi ceva de zile în plus de concediu plătit.

Oricât ar părea de ciudat, adaptarea la săptămâna de patru zile a fost puţin mai grea pentru Claudia, arhitectă la compania de proiectare. Acum, însă, nu ar schimba programul pentru nimic în lume.

Claudia, arhitect: E puţin ciudat să nu ajungi vinerea la birou, dar în timp ne-am reorganizat şi cred că a fost mult mai bine aşa. E mai multă concentrare.

Oana Datki, specialist în HR: În mod evident este o flexibilizare, ceea ce în mod clar nu poate să aibă la nivelul individului decât efecte foarte bune în tot ceea ce priveşte starea de spirit, echilibrul psihologic, posibilitatea de a te implica în viaţa de familie, de a-ţi urma pasiunile.

Angajaţii care lucrează doar patru zile pe săptămână câştigă şi timp, şi bani

Ingrid Tîrziu - reporter Observator: Cinci zile de lucru pe săptămână înseamnă 260 de zile pe an. Cine are vinerea liberă, lucrează, însă, numai 208 zile şi poate spune că este plătit mai bine decât o persoană cu program normal. De exemplu, un angajat cu salariu mediu de 3.000 de lei, care munceşte patru zile din şapte, iese cu 600 de lei în plus în fiecare lună. Împărţit la numărul de ore lucrate, rezultă un salariu orar mai mare.

Opt din 10 români abia aşteaptă să lucreze patru zile din şapte, dar numai trei din 10 companii ar accepta săptămâna scurtă. În tabăra celor care spun nu este şi antreprenorul francez Gregoire Vigroux, care are mai multe afaceri în România.

Radu Georgescu, analist economic: Dacă un angajat lucrează câte 4 zile pe săptămână, câte 8 ore pe zi şi îşi face doar 80% din task-urile pe care le face în 5 zile pe săptămână, compania ca să mai aibă aceleaşi rezultate va trebui să mai crească salariul cu 20% sau să mai angajze pe cineva.

Marea Britanie, Noua Zeelandă, Spania şi Belgia sunt doar câteva ţări care testează ori au implementat, parţial, săptămâna de lucru de patru zile. În Marea Britanie, studiile au demonstrat că angajaţii care au lucrat doar patru zile pe săptămână au fost mai productivi şi mai fericiţi.