A plătit 275.000 euro pe un apartament cu 3 camere într-o zonă de lux a Capitalei. Câțiva ani mai târziu a început coșmarul pentru ea

În cel mai scump cartier al Capitalei, siguranţa locuitorilor e mai puţin importantă decât luxul finisajelor. Cea mai recentă dovadă este incendiul de la blocul Persepolis din Cartierul Francez. Drumurile mult prea înguste îngreunează orice intervenţie a pompierilor în cazul unui foc. S-a construit haotic, fără să se ţină cont de reguli. Primăria Capitalei arată cu degetul spre Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instituţia care ar trebui să vegheze asupra felului în care se construieşte dă vina pe primăria de sector. Iar aceasta se scuză: legea era prea blândă. Un material din seria Coșmar Residence.

• Val de ger peste România. Unde se vor întregistra aproape -10 grade

Incendiul care a mistuit etajele superioare ale blocului Persepolis se poate repeta oriunde, oricând în Cartierul Francez. Zona de lux care se întinde pe aproape 30 de mii de metri pătraţi, la doi paşi de parcul Herăstrău, a fost şi este exploatată la maximum de dezvoltatorii imobiliari. 

Fiecare metru pătrat construit în cea mai scumpă zonă a Capitalei costă, în medie, 5.000 de euro. Aşa că, niciun petic de pământ nu rămâne nefolosit. 

Mario Kuibuş, arhitect: S-a vrut repede şi cu eficienţă speculativă maximă. 

Printre sutele de blocuri şi case nu prea a mai rămas loc şi de străzi. 

Lidia, proprietar locuinţă Cartierul Francez: Oribil, oribil, foarte prost. Străzi înguste. Nu ai cum să mergi pe trotuar, trebuie să mergi pe stradă. Doar în maşină supravieţuieşti. 

Fix de teama unui incendiu, această proprietară a preferat să îşi închirieze apartamentul. 

Lidia, proprietar locuinţă Cartierul Francez: Înainte au fost căsuţe mici, erau uliţe, dar ei au aprobat ditai căsoaiele de la primărie. Atât este un drum. 

Andreea Milea, reporter Observator: Cele mai multe artere din acest cartier sunt atât de înguste încât pompierii abia dacă au acces. Pe lângă faptul că drumurile sunt înguste sunt parcate şi maşini, pe de-o parte şi pe cealaltă, astfel că o autospecială mică de pompieri, care are nevoie de un drum lat de 5 metri şi jumătate, nu încape. 

Aşa că, salvatorii sunt obligaţi să improvizeze la faţa locului.

Daniel Vasile, reprezentant ISU B-IF: Noi am acţionat cu furtun de pe clădiri învecinate pentru a stinge incendiul. Echipajul de descarcerare a fost nevoit să taie un gard care împrejmuia un teren viran.

Mihai Cristian, consultant tehnic imobiliare: Acolo este o zonă considerată de lux, deci ar fi trebuit ca tot ce se întâmplă să fie categorisit high-end.

Mario Kuibuş, arhitect: Cartierul Francez pare ca un fel de tichie cu mărgăritar de la depărtare când se aud poveşti, în realitate este foarte trist ce se întâmplă acolo. 

În Cartierul Francez, lux înseamnă doar zona exclusivistă, locuinţe cu suprafaţă generoasă, finisaje de foarte bună calitate. Nu şi siguranţă. Ultimele două etaje ale blocului Persepolis au fost ridicate fără autorizaţie. O practică des întâlnită în cartier. 

Lidia, proprietar locuinţă Cartierul Francez: Constructorii spuneau că, nicio problemă, nu avem autorizaţie pentru ultimele două, dar 10.000 de euro pentru un etaj. 

Pentru construcţiile cu probleme la autorizare, soluţii se găsesc mereu...

Discuţie reporter - muncitori: 

Acum doi ani s-a făcut, s-au oprit. Nu ştiu, cu autorizaţia.

Au fost probleme cu autorizaţia? Da.

Adică? Noi am fost a doua echipă. E proprietate privată. Nu e de vânzare. Fiecare după buget. Unii îşi iau garsoniere, alţii îşi iau 3 camere.

Alţii îşi fac bloc? Alţii îşi fac un bloculeţ. 

Cei mai mulţi locuitori din cartier au plătit sute de mii de euro pentru un apartament aici. În 2007, Mihaela Nicolescu şi-a luat trei camere cu 275.000 de euro. Au urmat ani în care s-a construit fără pauză. 

Mihaela Alexandra Nicolescu, proprietar: Acum 15 ani, blocul nostru era o vilă pe intrarea Catedrei şi vedeam din balcon blocul turn de la Piaţa Charles de Gaules.

A aflat că inclusiv blocul ei a avut probleme cu autorizaţiile...

Mihaela Alexandra Nicolescu, proprietar: Pentru siguranţă la cutremur eu nu ştiu cum au fost construite. Se spune că nu ar rezista. Eu mă uit la blocul în care locuiesc, am un lift care merge până la etajul 6, dar blocul are doar 5 etaje. 

Cartierul în care fiecare construieşte cum vrea e un coşmar şi pentru curieri şi poştaşi. Adresele sunt amestecate, am găsit blocuri unul lângă altul, dar cu adrese pe străzi diferite. 

Mihaela Alexandra Nicolescu, proprietar: În blocul acesta vedeţi suntem în Nordului 96D. Dar şoseaua Nordului nu este aici. Şoseaua Nordului este departe. Eu locuiesc pe Virgil Madgearu 15-17 şi aici avem Virgil Magearu 19D. La un kilometru distanţă. Incredibil. 

Paznicii care au grijă de blocurile aflate în construcţie ştiu toate poveştile... 

Mario Kuibuş, arhitect: Investitorii au vrut să speculeze maxim ce s-a putut. În mod real, în continuare se construieşte peste tot unde se poate. Sunt nişte hiene imobiliare. 

Puţine terenuri au mai rămas libere. 

Discuţie paznic - Mihaela Alexandra Nicolescu:

Locul ăsta de aici. Peticelul acela? Ce poţi să faci acolo? (paznicul râde) Un bloc? Da. Cu două, trei... El zice două etaje dar face vreo patru. Plăteşti cartierul, nu plăteşti în ce stai. Firma. Unde stai? În Cartierul Francez. Sună altfel la ureche, nu te râcâie, dar drumul e jale. 

Pare că nimeni nu face verificări... Iar vina se aruncă mereu peste gardul altei instituţii. 

Nicuşor Dan, primarul Capitalei: Spun asta de cel puţin 15 ani, modul în care se construieşte în Bucureşti este scăpat de sub control. Avem o instituţie care de 30 de ani nu funcţionează: ISC. 

Adică Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Paul Racoviţă, inspector general ISC: Zilele trecute, un primar, irelevant numele dânsului, spunea că tot ce s-a construit după anii `90 este prost făcut. Fără să se supere cineva pe mine - dar această întrebare ar trebui să fie pusă în primul rând responsabilului primăriei de sector respective pentru că autorizaţiile sunt date de ei.

Dan Tudorache, fostul primar al Sectorului 1: Ei construiau mai multe etaje după care le autorizau ulterior. Exista o lege care îţi permitea să pui în legalitate. Exista. Acum nu mai există. 

Paul Racoviţă, inspector general ISC: Este competenţa exclusivă a poliţiei locale a sectorului 1 în cazul nostru. De asemenea competenţa de a constata şi de a aplica sancţiunile prevăzute de lege se prescrie după trei ani de zile. 

Săptămâna viitoare, în Coşmar Residence aflăm câtă putere, are, de fapt, Inspectoratul de Stat în Construcţii, instituţia care trebuie să controleze şantierele ţării şi să vegheze asupra sănătăţii caselor noastre.