Doi paşi înainte, unul înapoi. De ce nu e România în Schengen cu frontierele terestre: cum au decurs negocierile

Doi paşi înainte, unul înapoi. Cam aşa au decurs negocierile ţării noastre pentru aderarea la Schengen - unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene. Au fost şi întâlniri diplomatice, şi declaraţii controversate. Dar noi tot la coadă, pe la vămi, am rămas. Aflăm azi detalii de culise din lungul drum al României către Schengen, într-un nou episod Alege ce urmează.

• EXCLUSIV. Românii ar putea primi banii înapoi pe unele bonuri de cumpărături. Guvernul pregăteşte sistemul "credit fiscal"

"În masina. Gata, am intrat pe autostrada, am intrat in spatiul Schengen de aici avem cale libera pana la Viena. Si trecem acum in Slovacia. Fara controale la vama, fara timpi morti de asteptare, jumatate de ora, o ora, cum e la noi, la Nadlac, pur si simplu trecem dintr-o tara in alta, spatiul Schengen, aici a fost vama candva pana sa intre si ei in Schengen si acum suntem in Slovacia", spune Cristi Popovici, reporter Observator. Da, pare să fie frumos! Ne-am convins de asta doar dupa ce am parcurs mai multe sute de kilometri, traversand mai multe ţări din spatiul Shengen. In timp ce noi inca asteptam, in Romania, o veste buna despre asta. 31 martie 2024, aeroportul Otopeni. Ora zero si patru minute. Primii pasageri intra in Romania, prin spatiul Schengen. Ironic, sunt pasagerii unei curse care vine din Austria, tara care s-a opus vehement la aderarea tarii noastre.  

În perioada în care România primea votul negativ, Austria era în campanie electorală

"Si asta a fost foarte greu de obtinut, nici aceasta trecere de prima ecluza aeriana si maritima nu era certa cu o saptamana inainte", a declarat Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria. Nimic n-a fost cert in tot acest proces complicat. Emil Hurezeanu, ambasadorul Romaniei in Austria, era la Viena in perioada in care tara noastra se pregatea sa faca marele pas in spatiul de libera circulatie. Nu era niciun semn că nu se va întâmpla asta. "Erau asa de bune relatiile incat l-am invitat pe min de interne sa fie principalul speaker la ziua nationala a Romaniei. Si mi-a trimis o scrisoare foarte frumoasa , am observat progresele in ultimul an, mari progrese, avem relatii foarte bune, dar am deja un program. Asta am primit-o cu 2,3 zile inainte de interviul lui. Care s-a transformat in omul negru absolut", a declarat Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria.

"Avem acum toate motivele să credem, în mod clar, că are sens să acceptăm Croația, iar Bulgaria și România nu", a declarat Gerhard Karner, ministrul de interne al Austriei. Gerhard Karner, ministrul de interne al Austriei, a motivat apoi, in declaratii ample, de ce tara lui a luat brusc decizia de a vota impotriva intrarii Romaniei in Schengen - migratia ilegala. Un lucru de care s-ar face vinovate Romania si Bulgaria. "Țări în care sistemul nu funcționează cum trebuie şi are nevoie de îmbunătăţiri semnificative. Până atunci, votul nostru va exclude aceste ţări", a declarat Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei.

Au urmat aproape 2 ani de negocieri cu uşile închise, discuţii diplomatice şi declaraţii sfidătoare. Cu toate acestea, Karl Nehammer, cancelarul Austriei, a rămas ferm în decizia lui - Romania nu are ce căuta în Schengen. "Nu e vorba aici de un conflict între ţări. E o chestiune de securitate. Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane intrate ilegal iar noi ştim că 20.000 dintre aceştia au traversat Romania", a declarat Karl Nehammer, cancelarul Austriei. "Austriecii au avut parte de o migratie puternica in anul care a precedat veto-ului, 2022, care  a scazut vertiginos anul acesta, dar care nu are legatura cu noi. Noi aveam potrivit tuturor statisticilor, in care brusc austricenii nu au mai crezut, Frontex si altele, noi aveam, sub 2%", a declarat Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria.

Motivul pare sa fi fost, insa, cu totul altul, ne explica Emil Hurezeanu. In perioada in care Romania primea votul negativ, Austria era in campanie electorala. Iar liderii de la guvernare nu stateau prea bine in sondaje. "Ei pierdeau foarte multi votanti. Şi foarte multi ii votau pe cei de dreapta extrema. Ei o folosesc ca o scuza ca sa aiba mai multi oameni sa ii voteze", a declarat Maria Paşaniuc, româncă din Viena. Strategia n-a functionat. Ei au pierdut alegerile, iar noi am ramas in afara spatiului Schengen. "Daca nu erau alegerile, acest prag era depasit definitiv, adica intram cu arme si bagaje in spatiul Schengen. Si cu camionul si cu barca si cu planorul", a declarat Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria.

Autoritatile de la noi sunt optimiste. "Eu vă garantez că până la sfârşitul anului acesta , România va intra în Schengen terestru", a declarat Marcel Ciolacu. Iar la Bruxelles, eurodeputatii pun si ei presiune si cer Comisiei Europene, printr-o rezolutie votata deja, ca frontierele terestre sa fie eliminate pana la finalul acestui an. "Nu e niciun motiv intemeiat ca Romania si Bulgaria sa nu fie admise in spatiul Schengen", a declarat Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European. Dar, deocamdată, situaţia rămâne aşa.